Bengalul de Vest

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Bengalul de Vest este un stat din estul Indiei.

Bengalul de vest

Se învecinează la est cu Bangladesh, împreună cu care formează regiunea etno-lingvistică Bengal. La nord-est se învecinează cu statul indian Asam, la nord cu Bhutan și Sikkim, la vest cu statele indiene Jarkand și Bihar iar la sud-vest cu statul indian Orisa.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În regiunea Bengal urme de civilizație s-au găsit de acum 4000 de ani.

Călătorii europeni au ajuns în zonă în veacul al 15-lea. În 1757, în urma bătăliei de la Plassey, britanicii au pus stăpînire pe zonă. În 1770, populația din Bengal a suferit o foamete în urma căreia au murit milioane de oameni.

În 1772 Calcuta a devenit capitala Indiei Britanice.

Bengalul a jucat un rol important în mișcarea de independență a Indiei.

În 1947 Bengalul a fost împărțit pe criterii religioase, partea de vest fiind inclusă în India, iar partea de est fiind inclusă în Pakistan sub denumirea Bengalul de Est (redenumit apoi Pakistanul de Est, care în 1971 avea să devină statul independent Bangladesh).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Bengalul de Vest se întinde din Munții Himalaya la Nord pînă la Golful Bengal la Sud. Suprafața totală este de 88752 km pătrați.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația este de 80,2 milioane locuitori, majoritatea bengalezi. Alte comunități etnice sînt: biharezii, împrăștiați prin întreg statul, șerpașii și tibetanii aflați mai ales în zonele de la granița cu Sikkim.

Limba oficială este bengaleza, destul de folosite fiind și hindi sau engleza. 72,5% din populație este de religie hindusă, iar 25% de religie musulmană.

Densitatea populației este de 904 locuitori/km pătrat, fiind cel mai dens populat stat indian.