Argiope
.jpg)
Argiope este un gen ce include păianjeni destul de mari și cu o colorație spectaculoasă. Aceștia sun răspândiți în întreaga lume, în special în țările tropicale. În România se întâlnesc 2 specii din acest gen: Argiope bruennichi și Argiope lobata
Modul de viață[modificare]
Ei țes o pânză rotundă, practic invizibilă. Modelele ușor vizibile sunt construite din mătase de culoare albă, unele specii țes pânza de froma unui X latin sau zig-zag (adesea cu centrul gol). Apoi, păianjen fiind în centru întinde câte o pereche de picioare pe direcția celor patru fire în formă de X. Asfel, se formează un X complet cu păianjenul galbe strălucitor în mijloc pe un fundal de negru sau roșu pestriț. Pânzele albe sunt numite stabilimentum și reflectă lumina UV. Reflectânt razele UV pânza are capacitatea de a atrage insectele. Pânza este construită la înălțime de un metru pentru a preveni distrugerea ei de cătrea animalele mari, iepurii de exemplu. La apropierea inamicului păianjenii argiope părăsesc repede pânza, produc vibrația pânzei sau proiectează în intrus mătase timp de 30 de secunde. Se hrănesc cu diferite insecte. Ei pot prinde pradă de două ori mai mari decât dânșii. Păianjenii Argiope sunt inofensive pentru oameni.
Reproducere[modificare]
Ca la toți păianjeni, dimorfismul este manifestata prin diferența de dimensiuni, femele fiind mai mari. Când este timpul de a se împerechea, masculul țese o pânză alături de cea a femelei. După acuplare, femela depune ouăle în cocon anexat de pânza ei. Coconul conține între 400 și 1400 de ouă. Juvenilii vor ecloza toamna, iernând în stadiu de nimfe sau primăvara. Coconul este alcătuit din mai multe straturi de mătase pentru a proteja ouăle de vremea rea, insecte sau diverși paraziți.
