Ópusztaszer
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Ópusztaszer Sövényháza |
|
| — Oraș — | |
|
|
|
| Țară | |
| Comitat | Csongrád |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 59,50 km² |
| Altitudine | 75 m.d.m. |
|
|
|
| Populație | |
| - Total | 2,290 (2.001) locuitori |
| - Densitate | 38 loc./km² |
|
|
|
| Site: Portal Ópusztaszer | |
|
|
|
| Poziția orașului | |
| modifică |
|
Ópusztaszer (până în 1974 Sövényháza) este un sat din județul Csongrád, în câmpia Panonică, în partea de sud a Ungariei. Localitatea este cunoscută prin panopticul Feszty Panorama din muzeul în aer liber cu o suprafața de 55 ha.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Ópusztaszer este așezat în rezervația naturală de 22.000 de hectare din Pusztaszer cu pășunile și râurile între drumul European E75 și Tisa.
La începutul anilor '70, la inițiativa a sociografului Ferenc Erdei, localitatea Ópusztaszer a fost creată și extinsă. Pînă în anul 1995, lucrările a fost conduse de către Direcția Muzeelor al județului Csongrád, pînă cînd au fost preluate de către o societate de beneficiu în comun.
Panorama Feszty [modificare]
După întoarcerea sa de la Paris, Árpád Feszty a început în anul 1892 la sfatul socrului sau, scriitorul Jókai Mor, să picteze pe o pînză mare livrată din Belgia în clădirea concepută de arhitectul Adolf Feszty, o imagine panoramică.
Timp de doi ani (1892 – 1894) Árpád Feszty a lucrat împreună cu Lászlo Mednyánszky și Pál Vágó la acea imagine panoramică. Imaginea de 120 m lungime, 15 m înălțime și la un diametru de 38 m, formează o imagine în care se arată episoadele de cucerire de către Unguri a pământurilor în urmă cu 11 secole.
Muzeul în aer liber și ruinele așezării [modificare]
În muzeul din aer liber al localității, sunt prezentate diferite meserii practicate de meșteșugarii din mediul rural și scene tipice din viața publică din zona în preajma secolului al XVIII-lea. Începând de la o gospodărie țărănească cu grajduri, hambar de cereale, plantație de viță și de grădina de legume și pînă la școala din sat, sunt prezentate tot felul de meserii.
Deasemenea sunt prezentate o pescărie, potcovărie, atelier de căruțe, o șelărie cu gospodăriile respective. În afară acestora se pot vizită o moară de vânt, un magazin sătesc, o remiză pentru pompe de stingerea incendiilor și ruinele așezării. Conform tradiției, cuceratorii unguri și-au așezat în acest loc în anul 896 corturile pentru a stabili zonele fiecărui trib. După ce la sfârșitul secolul al X-lea, începutul secolului al XI-lea hoardele ungare au încheiat cucerirea teritoriului, urmași lui Ond au construit în acest loc o biserică. Clădirile în formă de iurtă în care sunt expuse obiecte ale naturii (ex. felia de arborel mamut), unelte și scule, sunt realizate din lemn de pin care a fost îndoit după metodă de tehnică veche.
-
Arbore genealogic expus în panoptic.
-
Felia unui Arbore Mamut: 5,4 - 6,3 m/d, 800 mm grosime și cîntărește 7,5 t.
Monumentul Marelui Principe Árpád și personalități expuși la muzeul în aer liber [modificare]
-
Denkmal des Großfürsten Árpád (886–907)
-
Géza (972–997)
-
István I (997–1038)
-
András I (1046–1060)
-
Béla I. (1060–1063)
-
Sámuel Aba (1041–1044)
-
László I (1077–1095)
-
Béla al III-lea (1172–1196)
-
András al II-lea (1205–1235)
-
Béla al IV-lea (1235–1270)
-
László al IV-lea (1272–1290)
-
Ludovic cel Mare (1342–1382)
-
Sigismund de Luxemburg (1387–1437)
-
Hunyadi János (1446-1452)
-
Hunyadi Mátyás (1458–1490)
-
István Báthory (1571–1575)
-
István Bocskay (1604–1606)
-
Rákóczi Ferenc al II-lea (1702–1711)