Vindecare prin credință: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Creată prin traducerea paginii „Faith healing
(Nicio diferență)

Versiunea de la 9 februarie 2019 09:22

O scenă din viața sfântului Petru din Verona: un om mut este vindecat în mod miraculos. Detaliu al unui basorelief de pe partea din spate a mormântului lui Petru din Verona din Capela Portinari a  Bazilicii Sant'Eustorgio din Milano, Italia.

Vindecarea prin credință este practica de rugăciune și gestuală (cum ar fi punerea mâinilor), care, în credința unor persoane, este considerată a atrage intervenția divină în vindecarea fizică și spirituală, mai ales în practica creștină.[1] Credincioșii susțin că vindecarea bolii sau invalidității poate fi realizate prin credința religioasă, folosind rugăciuni și/sau alte ritualuri care, potrivit aderenților, stimulează prezență și puterea divină. Credința religioasă în intervenția divină nu depinde de existența unor dovezi empirice.

Credința că o multitudine de tehnici de esență religioasă, cum ar fi rugăciunea, intervenția divină sau mijlocirea unui vindecător pot vindeca boli au fost populare de-a lungul istoriei.[2] S-a susținut că credința poate vindeca orbirea, surzenia, cancerul, SIDA, problemele de dezvoltare corporală, anemia, artrita, bătăturile, defectele de vorbire, scleroza multiplă, erupțiile cutanate, paralizia totală a corpului și diverse leziuni. Refacerea sănătății a fost atribuită mai multe tehnici considerate în mod frecvent ca vindecare prin credință.  Ea poate implica rugăciunea, pelerinajul la un sanctuar religios sau pur și simplu credința puternică într-o ființă supremă.[3]

Mulți oameni interpretează Biblia, mai ales Noul Testament, ca o sursă de învățătură în vindecarea prin credință. Potrivit unui sondaj realizat de Newsweek în 2004, 72% dintre americani au spus că ei cred că pot obține vindecarea unei persoane dacă se roagă lui Dumnezeu, chiar dacă persoana respectivă are o boală incurabilă.[4] Spre deosebire de vindecarea prin credință, adepții medicinii spirituale nu fac nici o încercare de a provoca intervenția divină, crezând în schimb într-o energie divină. Creșterea interesului față de medicina alternativă la sfârșitul secolului al XX-lea a dat naștere unui interes paralel al sociologilor pentru relația dintre religie și sănătate.[5]

Practic, majoritatea{{efn|"Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously." Martin Mahner, 2013.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref>[6][7][8] Vindecarea prin credință poate fi clasificată ca o practică spirituală, supranaturală[9] sau paranormală[10] și, în unele cazuri, credința în vindecarea prin astfel de metode poate fi considerată o credință în magie.[11] American Cancer Society susține că „dovezile științifice disponibile nu susțin pretenția că vindecarea prin credință poate produce efectiv o vindecare a bolilor fizice”. „În cazul unor boli sau răni grave s-a produs decesul, invaliditatea și alte rezultate nedorite atunci când vindecarea prin credință a fost aleasă în locul îngrijirii medicale specializate.” Mulți copii au murit atunci când părinții au practicat vindecarea prin credință în locul îngrijirii medicale specializate.[12] Rezultate similare sunt întâlnite și în ceea ce privește populația adultă.[13]

Note

Referințe

  1. ^ „Faith healing”. University Park, PA: Association of Religion Data Archives. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Barrett, Stephen (). „Some Thoughts about Faith Healing”. Quackwatch. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  3. ^ „Faith Healing”. American Cancer Society. . Arhivat din original la . 
  4. ^ Kalb, Claudia (). „Can religion improve health? While the debate rages in journals and med schools, more Americans ask for doctors' prayers”. Newsweek. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Village, Andrew (). „Dimensions of belief about miraculous healing”. Mental Health, Religion & Culture. 8 (2): 97–107. doi:10.1080/1367467042000240374. 
  6. ^ Hassani, Sadri (). From Atoms to Galaxies: A Conceptual Physics Approach to Scientific Awareness (în engleză). CRC Press. p. 641. ISBN 9781439882849. Accesat în . There are also activities that, although not classified (or claimed) as science, have implications that trespass into the scientific territories. Examples of this category of activities are the claim that we have been visited by aliens riding unidentified flying objects, all psychic phenomena, and faith healing. We study the nature of all these activities under the general heading of pseudoscience. . . Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor)
  7. ^ Erzinclioglu, Zakaria (). Every Contact Leaves a Trace: Scientific Detection in the Twentieth Century. Carlton Books. p. 60. ISBN 9781842221617. For example, most scientists dismiss the notion of faith-healing, a phenomenon for which there is a certain amount of evidence. Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor)
  8. ^ See also:
  9. ^ Walker, Barbara; McClenon, James (octombrie 1995). „6”. Out of the Ordinary: Folklore and the supernatural. Utah State University Press. pp. 107–121. ISBN 978-0-87421-196-2. Accesat în . Supernatural experiences provide a foundation for spiritual healing. The concept supernatural is culturally specific, since some societies regard all perceptions as natural; yet certain events-such as apparitions, out-of-body and near-death experiences, extrasensory perceptions, precognitive dreams, and contact with the dead-promote faith in extraordinary forces. Supernatural experiences can be defined as those sensations directly supporting occult beliefs. Supernatural experiences are important because they provide an impetus for ideologies supporting occult healing practices, the primary means of medical treatment throughout antiquity. Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |url-capitol= ignorat (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)Mentenanță CS1: Formatul datelor (link)
  10. ^ Martin, M (). „Pseudoscience, the paranormal, and science education” (PDF). Science and Education. 3 (4): 357–71. Bibcode:1994Sc&Ed...3..357M. doi:10.1007/BF00488452. Cures allegedly brought about by religious faith are, in turn, considered to be paranormal phenomena but the related religious practices and beliefs are not pseudoscientific since they usually have no scientific pretensions. 
  11. ^ Lesser, R; Paisner, M (). „Magical thinking in Formal Operational adults”. Human Development. 28 (2): 57–70. doi:10.1159/000272942. 
  12. ^ Asser, Seth M.; Swan, Rita (aprilie 1998). „Child fatalities from religion-motivated medical neglect” (PDF). Pediatrics. 101 (4): 625–629. doi:10.1542/peds.101.4.625. PMID 9521945. Accesat în . Mentenanță CS1: Formatul datelor (link)
  13. ^ Simpson, William F. (). „Comparative longevity in a college cohort of Christian Scientists”. JAMA. 262 (12): 1657–8. doi:10.1001/jama.1989.03430120111031. PMID 2769921. 

Bibliografie

Legături externe