Ulcer gastroduodenal: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Revenit la versiunea 8050252 a lui 78.148.121.206: fără reclame la produse. (TW)
from English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation). CC-BY-SA
Linia 1: Linia 1:
{{Infobox disease
[[Image:Deep gastric ulcer.png|right|thumb|200px|Ulcer gastric observat prin endoscopie.]]
| Name = Peptic ulcer disease
'''Ulcerul gastric''' (ulcerul localizat la nivelul [[stomac]]ului) este o [[boală]] cronică digestivă caracterizata prin apariția de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai întâlnită formă de ulcerație digestivă.
| Image = Deep gastric ulcer.png
| Caption = Ulcer gastric profund
| DiseasesDB = 9819
| ICD10 = {{ICD10|K|25||k|20}}–{{ICD10|K|27||k|20}}
| ICD9 = {{ICD9|531}}–{{ICD9|534}}
| ICDO =
| OMIM =
| MedlinePlus = 000206
| eMedicineSubj = med
| eMedicineTopic = 1776
| eMedicine_mult = {{eMedicine2|ped|2341}}
| MeshID = D010437
}}
==Definiție și simptome==
'''Afecțiunea ulcerului peptic''' ('''AUP'''), cunoscută și sun numele de '''ulcer peptic''' sau '''ulcer stomacal''', este o ruptură în mucoasa [[stomacală]], în prima parte a [[intestinului subțire]] sau, ocazional, în partea de jos a [[esofagului]].<ref name=Na2011>{{cite journal|last1=Najm|first1=WI|title=Peptic ulcer disease.|journal=Primary care|date=September 2011|volume=38|issue=3|pages=383–94, vii|pmid=21872087}}</ref><ref>{{cite web|title=Definition and Facts for Peptic Ulcer Disease|url=http://www.niddk.nih.gov/health-information/health-topics/digestive-diseases/peptic-ulcer/Pages/definition-facts.aspx|website=http://www.niddk.nih.gov/|accessdate=28 February 2015}}</ref> Un ulcer la stomac este cunoscut drept '''ulcer gastric''', în timp ce acela care se află în prima parte a intestinelor este cunoscut drept '''ulcer duodenal'''.<!-- <ref name=Na2011/> --> Cele mai comune simptome reprezintă trezitul în noapte, acuzând [[epigastru|dureri în partea superioară a abdomenului]] sau dureri în partea superioară a abdomenului ce se îmbunătățesc odată ce persoana mănâncă.<!-- <ref name=Na2011/> --> Durerea este adesea descrisă ca o [[dispepsie|arsură]] sau durere suportabilă.<!-- <ref name=Na2011/> --> Alte simptome includ [[eructația]], starea de vomă, scăderea în greutate sau [[anorexia (simptom)|poftă de mâncare scăzută]].<!-- <ref name=Na2011/> --> Aproximativ o treime dintre persoanele în vârstă nu prezintă simptome.<ref name=Na2011/> Complicațiile pot include [[sângerări gastrointestinale|sângerări]], [[perforare gastrointestinală|perforare]] și [[obstrucția gastrică|blocajul stomacului]].<!-- <ref name=Mil2011/> --> Sângerarea apare la aproximativ 15% dintre oameni.<ref name=Mil2011/>


==Cauze și diagnostic==
Ulcerul apare ca urmare a unui dezechilibru în balanța dintre factorii protectori ai mucoasei stomacului (mucus, bicarbonați) și cei agresivi (secreția acidă, pepsină, acizi biliari, consumul de [[alcool]], unele [[medicament]]e precum [[aspirină|aspirina]], etc.)<ref name="cp2011-06-06">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/curier-medical-627557.html Curier medical - Toamna se numără ulcerele], evz.ro, accesat la 6 iunie 2011</ref>.
Cauzele comune includ [[bacteria]] ''[[Helicobacter pylori]]'' și [[medicamente antiinflamatoarele nesteroidiene]] (AINS-uri).<ref name=Na2011/> Alte cauze mai puțin comune includ, printre altele, [[fumatul tutunului]], stresul din cauza unei boli grave, [[boala Behcet]], [[sindromul Zollinger-Ellison]], [[boala Crohn]] și [[ciroza hepatică]].<ref name=Na2011/><ref name=St2002>{{cite journal|last1=Steinberg|first1=KP|title=Stress-related mucosal disease in the critically ill patient: risk factors and strategies to prevent stress-related bleeding in the intensive care unit.|journal=Critical care medicine|date=June 2002|volume=30|issue=6 Suppl|pages=S362-4|pmid=12072662}}</ref> Persoanele mai în vârstă sunt mai sensibile la efectele AINS-urilor ce cauzează ulcer.<!-- <ref name=Na2011/> --> Diagnosticul este, de obicei, suspectat din cauza prezenței simptomelor alături de confirmare, fie prin [[endoscopie]] sau [[înghițirea de bariu]].<!-- <ref name=Na2011/> --> ''H. pylori'' poate fi diagnosticată prin testarea sângelui de [[anticorpi]], un [[test de respirație ureică]], testarea scaunului pentru semne ale bacteriei sau o [[biopsie]] a stomacului.<!-- <ref name=Na2011/> --> Alte afecțiuni ce produc simptome similare includ [[cancerul gastric|cancerul stomacal]], [[boala coronariană]] și [[gastrita|inflamarea mucoasei stomacale]] sau a [[colelitiaza|vezicii biliare]].<ref name=Na2011/>


==Prevenire și tratament==
Simptomele cele mai frecvente sunt crampele dureroase care apar în zona stomacului, dar pot să iradieze în spate sau spre partea dreaptă a abdomenului<ref name="cp2011-06-06" />.
[[Dieta]] nu joacă un rol important nici în cauzarea, nici în prevenirea ulcerelor.<ref>{{cite web|title=Eating, Diet, and Nutrition for Peptic Ulcer Disease|url=http://www.niddk.nih.gov/health-information/health-topics/digestive-diseases/peptic-ulcer/Pages/eating-diet-nutrition.aspx|website=http://www.niddk.nih.gov|accessdate=28 February 2015}}</ref> Tratamentul include oprirea fumatului, oprirea administrării AINS-urilor, oprirea consumului de [[alcool]] și a medicamentelor pentru a scădea acidul stomacal.<!-- <ref name=Na2011/> --> Medicația comun utilizată pentru scăderea acidități este, de obicei, fie un [[inhibator al pompei protonice]] (IPP), fie un [[blocant H2]], tratamentul inițial recomandat fiind de patru săptămâni.<ref name=Na2011/> Ulcerele cauzate de bacteria ''H. pylori'' sunt tratate cu o combinație de medicamente precum [[amoxicilina]], [[claritromicina]] și un IPP.<!-- <ref name=Wang2011/> --> [[Rezistența la antibiotice]] este în creștere, așadar tratamentul ar putea să nu aibă efect întotdeauna.<ref name=Wang2011/> Ulcerele cu sângerare pot fi tratate prin [[endoscopie]], dar și prin intervenție chirurgicală deschisă, fiind folosită de obicei în cazurile în care aceasta nu are succes.<ref name=Mil2011/>
Durerile au periodicitate dublă:
* „mica periodicitate”, durerile apărând la aproximativ patru ore după masă;
* „marea periodicitate”, durerile apărând în perioade de crize primăvara și toamna<ref name="cp2011-06-06" />.


==Epidemiologie și istoric==
Cel mai bun examen pentru depistarea și stabilirea tipului de ulcer este [[endoscopie|endoscopia]] gastro-duodenală, care poate fi efectuată în secțiile de gastroenterologie ale spitalelor<ref name="cp2011-06-06" />.
Ulcerele peptice sunt prezente la aproximativ 4% din populație.<ref name=Na2011/> Aproximativ 10% dintre oameni dezvoltă ulcer peptic într-un moment al vieții.<ref name=Snow2008>{{Cite journal |author=Snowden FM |title=Emerging and reemerging diseases: a historical perspective |journal=Immunol. Rev. |volume=225 |issue= 1 |pages=9–26 |date=October 2008 |pmid=18837773 |doi=10.1111/j.1600-065X.2008.00677.x |url=}}</ref> Acestea au dus la 301.000 de decese în 2013, în scădere de la 327.000 de decese în 1990.<ref name=GDB2013>{{cite journal|last1=GBD 2013 Mortality and Causes of Death|first1=Collaborators|title=Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013.|journal=Lancet|date=17 December 2014|pmid=25530442|doi=10.1016/S0140-6736(14)61682-2}}</ref> Prima descriere a ulcerului peptic perforat a fost efectuată în 1670 la prințesa [[Henrietta a Angliei]].<ref name=Mil2011>{{cite journal|last1=Milosavljevic|first1=T|last2=Kostić-Milosavljević|first2=M|last3=Jovanović|first3=I|last4=Krstić|first4=M|title=Complications of peptic ulcer disease.|journal=Digestive diseases (Basel, Switzerland)|date=2011|volume=29|issue=5|pages=491–3|pmid=22095016}}</ref> ''H. pylori'' a fost prima dată descoperită în 1981 de către [[Barry Marshall]] și [[Robin Warren]].<ref name=Wang2011>{{cite journal|last1=Wang|first1=AY|last2=Peura|first2=DA|title=The prevalence and incidence of Helicobacter pylori-associated peptic ulcer disease and upper gastrointestinal bleeding throughout the world.|journal=Gastrointestinal endoscopy clinics of North America|date=October 2011|volume=21|issue=4|pages=613–35|pmid=21944414}}</ref>


== Clasificare ==
==Referințe==
<references />
{{Listănote}}
Clasificare Johnson a ulcerului peptic

Tip I: ulcer de-a lungul corpului stomacului, frecvent pe mica curbura, la nivelul incizurii angulare, de-a lungul zonelor de rezistenta minima
Tip II: ulcer al corpului stomacului asociat cu ulcer duodenal. Se asociaza cu hipersecretie acida
Tip III: ulcer la nivelul antrului piloric, la 3 cm de pilor. Asociat cu hipersecretie acida
Tip IV: ulcer gastroesofageal proximal
Tip V: ulcer in orice portiune a stomacului. Asociat cu consum cronic de AINS
[[Categorie:Boli ale stomacului]]

Versiunea de la 22 noiembrie 2016 21:27

Peptic ulcer disease

Ulcer gastric profund
Specialitategastroenterologie  Modificați la Wikidata
Simptomeepigastric pain[*][[epigastric pain (symptom)|​]]
heartburn[*][[heartburn (symptom)|​]]
melena[*][[melena (medical condition with dark feces that are associated with upper gastrointestinal bleeding)|​]]
hematemesis[*][[hematemesis (vomiting of blood)|​]]  Modificați la Wikidata
CauzeHelicobacter pylori infectious disease[*][[Helicobacter pylori infectious disease (human disease)|​]]
Antiinflamatoare non-steroidiene  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9531534
ICD-10K25K27
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM533[1][2]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB9819
MedlinePlus000206
eMedicinemed/1776 ped/2341
MeSH IDD010437

Definiție și simptome

Afecțiunea ulcerului peptic (AUP), cunoscută și sun numele de ulcer peptic sau ulcer stomacal, este o ruptură în mucoasa stomacală, în prima parte a intestinului subțire sau, ocazional, în partea de jos a esofagului.[3][4] Un ulcer la stomac este cunoscut drept ulcer gastric, în timp ce acela care se află în prima parte a intestinelor este cunoscut drept ulcer duodenal. Cele mai comune simptome reprezintă trezitul în noapte, acuzând dureri în partea superioară a abdomenului sau dureri în partea superioară a abdomenului ce se îmbunătățesc odată ce persoana mănâncă. Durerea este adesea descrisă ca o arsură sau durere suportabilă. Alte simptome includ eructația, starea de vomă, scăderea în greutate sau poftă de mâncare scăzută. Aproximativ o treime dintre persoanele în vârstă nu prezintă simptome.[3] Complicațiile pot include sângerări, perforare și blocajul stomacului. Sângerarea apare la aproximativ 15% dintre oameni.[5]

Cauze și diagnostic

Cauzele comune includ bacteria Helicobacter pylori și medicamente antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS-uri).[3] Alte cauze mai puțin comune includ, printre altele, fumatul tutunului, stresul din cauza unei boli grave, boala Behcet, sindromul Zollinger-Ellison, boala Crohn și ciroza hepatică.[3][6] Persoanele mai în vârstă sunt mai sensibile la efectele AINS-urilor ce cauzează ulcer. Diagnosticul este, de obicei, suspectat din cauza prezenței simptomelor alături de confirmare, fie prin endoscopie sau înghițirea de bariu. H. pylori poate fi diagnosticată prin testarea sângelui de anticorpi, un test de respirație ureică, testarea scaunului pentru semne ale bacteriei sau o biopsie a stomacului. Alte afecțiuni ce produc simptome similare includ cancerul stomacal, boala coronariană și inflamarea mucoasei stomacale sau a vezicii biliare.[3]

Prevenire și tratament

Dieta nu joacă un rol important nici în cauzarea, nici în prevenirea ulcerelor.[7] Tratamentul include oprirea fumatului, oprirea administrării AINS-urilor, oprirea consumului de alcool și a medicamentelor pentru a scădea acidul stomacal. Medicația comun utilizată pentru scăderea acidități este, de obicei, fie un inhibator al pompei protonice (IPP), fie un blocant H2, tratamentul inițial recomandat fiind de patru săptămâni.[3] Ulcerele cauzate de bacteria H. pylori sunt tratate cu o combinație de medicamente precum amoxicilina, claritromicina și un IPP. Rezistența la antibiotice este în creștere, așadar tratamentul ar putea să nu aibă efect întotdeauna.[8] Ulcerele cu sângerare pot fi tratate prin endoscopie, dar și prin intervenție chirurgicală deschisă, fiind folosită de obicei în cazurile în care aceasta nu are succes.[5]

Epidemiologie și istoric

Ulcerele peptice sunt prezente la aproximativ 4% din populație.[3] Aproximativ 10% dintre oameni dezvoltă ulcer peptic într-un moment al vieții.[9] Acestea au dus la 301.000 de decese în 2013, în scădere de la 327.000 de decese în 1990.[10] Prima descriere a ulcerului peptic perforat a fost efectuată în 1670 la prințesa Henrietta a Angliei.[5] H. pylori a fost prima dată descoperită în 1981 de către Barry Marshall și Robin Warren.[8]

Referințe

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b c d e f g Najm, WI (septembrie 2011). „Peptic ulcer disease”. Primary care. 38 (3): 383–94, vii. PMID 21872087. 
  4. ^ „Definition and Facts for Peptic Ulcer Disease”. http://www.niddk.nih.gov/. Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  5. ^ a b c Milosavljevic, T; Kostić-Milosavljević, M; Jovanović, I; Krstić, M (). „Complications of peptic ulcer disease”. Digestive diseases (Basel, Switzerland). 29 (5): 491–3. PMID 22095016. 
  6. ^ Steinberg, KP (iunie 2002). „Stress-related mucosal disease in the critically ill patient: risk factors and strategies to prevent stress-related bleeding in the intensive care unit”. Critical care medicine. 30 (6 Suppl): S362–4. PMID 12072662. 
  7. ^ „Eating, Diet, and Nutrition for Peptic Ulcer Disease”. http://www.niddk.nih.gov. Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  8. ^ a b Wang, AY; Peura, DA (octombrie 2011). „The prevalence and incidence of Helicobacter pylori-associated peptic ulcer disease and upper gastrointestinal bleeding throughout the world”. Gastrointestinal endoscopy clinics of North America. 21 (4): 613–35. PMID 21944414. 
  9. ^ Snowden FM (octombrie 2008). „Emerging and reemerging diseases: a historical perspective”. Immunol. Rev. 225 (1): 9–26. doi:10.1111/j.1600-065X.2008.00677.x. PMID 18837773. 
  10. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442.