Tassili n'Ajjer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Picturi rupestre de la Tassili n'Ajjer

Tassili n'Ajjer (Tamazight, "Podișul Râurilor") este un lanț muntos din Deșertul Sahara în sud-estul Algeriei, Africa de Nord. Se întinde pe aproximativ 500 km, de la 26°20′N 05°00′E est-sud-est la 24°00′N 10°00′E, iar cel mai înalt vârf este Adrar Afao (2158 m), situat la 25°10′N 8°11′E. Cel mai apropiat oraș este Djanet, localizat la aproximativ 10 km, în sud-vestul șirului muntos.

Majoritatea lanțului muntos, inclusiv chiparoșii și siturile arheologice, este protejată în Parcul Național, Rezerva de Biosferă și Situl Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind numită și Parcul Național Tassili n'Ajjer.

Date geologice[modificare | modificare sursă]

Șirul muntos este alcătuit, în mare parte, din gresie. Eroziunea din această aree a dat naștere a nu mai puțin de 300 de arce naturale din piatră, pe lângă alte forme de relief spectaculoase.

Ecologie[modificare | modificare sursă]

Din cauza altitudinii și a proprietății gresiei de a reține apă, vegetația este mai bogată decât în deșertul din apropiere; aceasta include și o porțiune de pădure răzleață în care se află specii pe cale de dispariție (cum ar fi Chiparosul Saharian sau Mirtul Saharian), la cea mai înaltă altitudine din jumătatea estică a lanțului muntos.

Ecologia lanțului Tassili n'Ajjer este explicată mai pe larg în articolul Munții Saharei de Vest, ecoregiune căreia îi aparține această secțiune. Traducerea literală a denumirii Tassili n'Ajjer este 'Podișul Râurilor' și se referă la vremea în care climatul era mult mai umed decât azi.

Arta preistorică[modificare | modificare sursă]

Șirul muntos este deasemenea cunoscut pentru picturile rupestre și pentru unele situri arheologice, care datează din perioada neolitică, atunci când climatul local era mai umed, comparându-se cu o savană, nu cu un deșert. Arta descrie turme de vite, mari animale sălbatice, inclusiv crocodili, și activități umane ca vânătoare și dans. Această artă are puternice influențe stilistice din arta pre-Ngunii în Arta Africii de Sud.

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Picturile rupestre din masivul Tassili n'Ajjer au fost înscrise în anul 1982 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bahn P -G (1998): Istoria ilustrată a Artei Preistorice. Cambridge, Tipografia Univerității Cambridge.
  • Bradley R (2000): O arheologie a locurilor naturale. London, Routledge.
  • Bruce-Lockhart J și Wright J (2000): Drumuri grele si periculoase: Călătoriile lui Hugh Clapperton în Sahara și Fezzan 1822-1825.
  • Chippendale C and Tacon S -C (eds) (1998): Arheologia unei arte în piatră. Cambridge, Tipografia Universității Cambridge.
  • Coulson D and Campbell A (2001): Arta Africană în piatră. Picturi si gravări pe piatră. New York, Harry N Abrams.
  • Van Albada A.&A.-M. (2000): La Montagne des Hommes-Chiens. Art rupestre du Messak lybien. Paris, Seuil.
  • Clottes J. (2002): Arta mondială din piatră. Los Angeles, Publicațiile Getty.
  • Lhote, H (1959): Căutarea frescelor Tassili: picturile pe piatră din Sahara. Londra.
  • Mattingly D (ed) (forthcoming) Arheologia Fezzan.
  • Muzzolini A (1997): Arta sahariana în piatră. În Vogel J O (ed) Enciclopedia Africii Coloniale.
  • Whitley D S (ed) (2001): Îndreptarul de artă în piatră. New York, Tipografia Altamira.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tassili n'Ajjer