Vizualizare sursă pentru „Soprană”

{{pentru|registrul vocal și instrumental|Sopran}}
{{Gama vocală}}
O '''soprană''' este o [[Cântăreț|cântăreață]] a cărei [[Ambitus|întindere vocală]] corespunde [[Registru (muzică)|registrului]] acut (cel mai înalt).<ref name="sava-189">Sava, pag. 189</ref> Termenul este folosit mai ales în legătură cu interpretele de [[Operă (gen muzical)|operă]], deși sopranele sunt prezente în toate [[Gen muzical|genurile muzicale]]. Noțiunea de soprană este frecvent interpretată incorect, impresia fiind că nu doar întinderea este definitorie, ci și tipul „[[Canto clasic|clasic]]” de educare a [[Voce umană|vocii]]. În realitate, orice femeie cu disponibilități în registrul acut are voce de soprană.

[[Partitură|Partitura]] corespunzătoare unei voci de soprană se notează întotdeauna în [[cheia sol]].<ref name="bena-11">Bena, pag. 11</ref> [[Timbru (muzică)|Timbrul]] de soprană este cel mai sărac în [[Armonică superioară|armonice]], motiv pentru care scriitura (îndeosebi cea [[Muzică corală|pentru cor]]) trebuie să urmeze anumite rigori.<ref name="dvn-10">Vodă-Nuțeanu, pag. 10</ref>

== Întindere vocală ==
[[Ambitus]]ul „de bază” al unei soprane coriste se întinde de la mi din [[Octavă (muzică)|octava întâi]] până la sol din octava a doua; o voce mai dezvoltată poate coborî până la [[do central]] (sau chiar la si din octava mică) și atinge la din a doua octavă.<ref name="dvn-6">Vodă-Nuțeanu, pag. 6</ref><ref name="bena-10">Bena, pag. 10</ref> În cazul unui [[cor]] format din mai multe [[Partidă (muzică)|partide]] de voci feminine, distanța ([[Interval (muzică)|intervalul]] armonic maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt – de obicei, [[Altistă|alto]] – este de cel mult o [[decimă]] ([[terță]] peste octavă).<ref name="dvn-9">Vodă-Nuțeanu, pag. 9</ref>

Sopranele [[Solist (muzică)|soliste]] au ambitusul mult mai larg, atât în grav (se poate merge până la sol, chiar fa<math>\sharp</math> din octava mică), cât și în acut (unde se poate ajunge la re, mi sau fa din octava a treia). Există doar câteva zeci de soprane consemnate de-a lungul timpului cu ambitusul mult lărgit în acut – chiar și până în octava a patra sau a cincea. Soprana cea mai cunoscută pentru ambitusul remarcabil față de posibilitățile vremii ei a fost [[peru]]ana [[Yma Sumac]].<ref name="sava-195">Sava, pag. 195</ref> Un mister al [[Acustică|acusticii]] actuale este [[Registru flageolet|registrul flageolet]], aptitudine întâlnită doar la un număr mic de cântăreți (de ambele sexe, dar mai ales la soprane) – cazul cel mai cunoscut fiind cel al cântăreței americane de [[muzică soul]] [[Minnie Riperton]].

== Tipuri de soprane ==
=== Soprane de cor ===
Vocile feminine dintr-un cor de femei sau unul mixt (cu femei și bărbați laolaltă) apar în trei sau patru ipostaze, denumirile pornind de la denumirile sopran și alto (pentru vocile grave). Există cel mai adesea soprane I, soprane II și altiste; cele din urmă pot fi, de asemenea, divizate în altiste I și II. Ambitusul vocii sopran II se apropie de cel [[Mezzo-soprană|mezzosopran]] (denumire care și este preferată în cazul solistelor de cor).<ref name="bena-16">Bena, pag. 16</ref>

=== Soprane în teatrul liric ===
În funcție de posibilitățile tehnice, timbru, întindere etc. există mai multe categorii de soprane. Această clasificare s-a realizat în scopul repartizării soliștilor pentru anumite roluri în [[Operă (gen muzical)|operă]]. Astfel, [[Soprană de coloratură|soprana de coloratură]] posedă o mare ușurință în a parcurge [[Melodică|contururi melodice]] dificile, timbrul fiind adesea „[[Instrument muzical|instrumentalizat]]”.<ref name="sava-190">Sava, pag. 190</ref> [[Soprană lirică|Soprana lirică]] este caracterizată printr-un timbru dulce și mobilitate,<ref name="sava-120">Sava, pag. 120</ref> în vreme ce [[Soprană dramatică|soprana dramatică]] posedă un timbru penetrant.<ref name="sava-67">Sava, pag. 67</ref> [[Subretă|Subreta]] este un tip de soprană cu un timbru dulce și delicat, de regulă existent numai la sopranele tinere (având tendința să se modifice odată cu vârsta). [[Soprană spinto|Soprana spinto]] se apropie de cea dramatică.<ref name="sava-190"/> Tipul de [[soprană wagneriană]] este rareori întâlnit, presupunând un volum și un timbru foarte puternice, capabile să se producă în fața unei [[Orchestră|orchestre]] de mari proporții; numele este dat de cel al [[compozitor]]ului [[Germani|german]] [[Richard Wagner]], autor de roluri de operă foarte solicitante.

=== Soprane renumite ===
{{div col}} <!-- {{div col|cols=2}}  -->
* Kirsten Flagstad (1895-1962)
* Rosa Ponselle (1897-1981)
* Lily Pons (1898-1976)
* Eleanor Steber (1914-1990)
* Birgit Nilsson (1918-2005)
* [[Renata Tebaldi]] (1922-2004)
* [[Maria Callas]] (1923-1977)
* [[Joan Sutherland]] (1926-2010)
* [[Leontyne Price]] (1927-)
* [[Beverly Sills]] (1929-2007)
* [[Montserrat Caballé]] (1933-2018)
* [[Mirella Freni]] (1935-)
* [[Renée Fleming]] (1959-)
* [[Dawn Upshaw]] (1960-)
* [[Angela Gheorghiu]] (1965-)
* [[Anna Netrebko]] (1971-)
* [[Lamara Cekonia]] (1930-)
{{div col end}}

== Vezi și ==
*[[Voce umană]]
*[[Voce de cap]]
*[[Voce de piept]]

== Bibliografie ==
* [[Bena, Augustin]] (1958). ''Curs practic de dirijat coral'', Editura Muzicală, București
* [[Iosif Sava|Sava, Iosif]] și [[Luminița Vartolomei|Vartolomei, Luminița]] (1979). ''Dicționar de muzică'', Editura Științifică și Enciclopedică, București
* [[Diana Vodă-Nuțeanu|Vodă-Nuțeanu, Diana]] (2006). ''Armonie'' (vol. I), Editura Muzicală, București. ISBN 973-42-0438-6, ISBN 973-42-0439-4 (vol. I)

== Referințe ==
<references />

== Legături externe ==
*[http://dexonline.ro/definitie/soprano Definiție pe dexonline.ro]


{{Portal bar|Opera}}
{{Vocea și instrumente muzicale}}

[[Categorie:Soprane| ]]
[[Categorie:Terminologie de operă]]
[[Categorie:Terminologie de operă italiană]]
[[Categorie:Terminologie muzicală]]
[[Categorie:Tipuri de voce]]
[[Categorie:Ton (muzică)]]
[[Categorie:Voce umană|! Soprano]]