Sigismund al II-lea August
| Sigismund al II-lea August | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1 august 1520 Cracovia, Polonia Cracovia, Regatul Poloniei  |
| Decedat | 7 iulie 1572 (51 de ani) Cracovia, Polonia Knyszyn, Podlasia, Polonia |
| Înmormântat | Catedrala Wawel |
| Părinți | Sigismund I cel Bătrân Bona Sforza |
| Frați și surori | Anna Jagiellon[*] Regina Szafraniec[*] Catherine Jagellon Anna Jagiello Isabella Jagiello Zofia Jagiellonka[*] Katarzyna[*] Jadwiga Jagiellonka[*] Wojciech Olbracht[*] Jan z Książąt Litewskich[*] |
| Căsătorit cu | Elisabeta de Austria (din ) Barbara Radziwiłłówna[*] (din )[1] Ecaterina de Austria, regină a Poloniei (din ) |
| Copii | Barbara Woroniecka[*] |
| Ocupație | om de stat |
| Limbi vorbite | limba poloneză |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | rege al Poloniei[*] mare duce al Lituaniei[*] |
| Familie nobiliară | Dinastia Jagiellonilor |
| Rege al Poloniei Mare Duce al Lituaniei | |
| Domnie | 1548–1569 |
| Predecesor | Sigismund al II-lea August |
| Succesor | Henric al III-lea al Franței |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Sigismund al II-lea August - în poloneză: Zygmunt II August; în lituaniană: Žygimantas III Augustas I - (n. , Cracovia, Regatul Poloniei – d. , Knyszyn, Podlasia, Polonia) a fost rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei, fiind singurul fiu a lui Sigismund I cel Bătrân, acesta urmând-l pe tatăl său sub numele de Sigismund al II-lea, în 1548. A fost căsătorit de trei ori și a fost ultimul membru al Iagellonilor care nu a avut copii, iar prin Unirea de la Lublin s-au introdus alegerile monarhiei.
Titluri roiale
[modificare | modificare sursă]În latină: Sigismundus Augustus Dei gratia rex Poloniae, magnus dux Lithuaniae, nec non-terrarum Cracoviae, Sandomiriae, Siradiae, Lanciciae, Cuiaviae, Kijoviae, Russiae, Woliniae, Prussiae, Masoviae, Podlachiae, Culmensis, Elbingensis, Pomeraniae, Samogitiae, Livoniae etc. dominus et haeres.
În română: Sigismund Augustus, din mila lui Dumnezeu, rege al Poloniei, Mare Duce al Lituaniei, Lord și moștenitor a Terenurilor din Cracovia, Sandomierz, Sieradz, Łęczyca, Kuyavia, Kiev, Ereditar Domnul Rutenia, Volinia, Prusia, Masovia, Podlaskie, Culmer Land, Elbing, Pomerania, Samogiția, Livonia, etc
Biografie
[modificare | modificare sursă]Încă de la începutul domniei sale, Sigismund a intrat în coliziune cu nobilii țării, care începuseră deja limitarea familiilor mari. Cauza de animozitate a nobilimii era cea de-a doua căsătorie a regelui făcută în secret, înainte de a se urca pe tron, cu Barbara Radziwill, fiica hatmanului Jerzy Radziwill. Atât de agitat a fost primul Seim al lui Sigismund (31 octombrie 1548), încât deputații au amenințat că renunță la loialitatea lor, cu excepția în care regele își va repudia soția. Cu toate acestea, el a refuzat și a câștigat alegerile a doua zi.
În 1550 Sigismund a convocat o a doua adunare a Seimului, iar nobilimea a fost mustrată de Piotr Kmita, mareșalul Seimului, care i-a acuzat de încercarea de a diminua în mod nejustificat, prerogativele legislative ale coroanei.
Moartea reginei Barbara, la cinci luni după încoronarea ei (7 decembrie 1550), în condiții stranii, l-a obligat pe Sigismund să se căsătorească a treia oară cu arhiducesa Ecaterina, o alianță politică cu primul său văr, aceasta fiind sora primei soții, Elisabeta, care murise la un an de la căsătorie, înainte ca Sigismund să urce pe tron.
Sigismund și-a pierdut orice speranță de a avea copii cu a treia soție, acesta fiind ultimul membru de sex masculin din familia Iagello, astfel dinastia fiind amenințată cu dispariția. El a încercat să remedieze acest lucru prin adulter cu două dintre cele mai frumoase femei din oraș, Barbara Giżanka și Anna Zajączkowska, însă nu a putu să conceapă copii cu nici una dintre ele. Seimul era dispus să legitimizeze și să recunoască ca succesor al lui Sigismund, orice moștenitor de sex masculin care îl putea oferi, dar cu toate acestea, regele a murit fără copii.
Căsătoriile regelui au fost o chestiune de mare importanță politică pentru protestanți și catolici. Protestanții polonezi sperau că acesta va divorța și se va recăsători, aducând o ruptura cu Roma, chiar în timpul crizei religioase din Polonia. Sigismund nu a fost liber să se recăsătorească până la moartea reginei Caterina, la 28 februarie 1572, însă acesta a urmat-o șase luni mai târziu.
Domnia lui Sigismund a avut loc într-o perioadă de tulburări interne și externe de expansiune. El a văzut introducerea Reformei protestante în Polonia și Lituania și revoltele democratice care au pus cea mai mare putere politică în mâinile nobililor. A văzut prăbușirea Cavalerilor din nord, care a dus la consolidarea puterii turcilor în sud. O figură mai puțin impunătoare ca tatăl său, elegantul și rafinatul Sigismund al II-lea August a fost totuși un om de stat, chiar mai eficient la cârma țării.
Sigismund poseda un grad ridicat de tenacitate și răbdare, care pare să fi caracterizat toată familia Iagello, adăugând acestor calități și dexteritatea și finețea diplomatică. Nici un alt rege polonez nu a părut să se înțeleagă atât de bine cu Seimul polonez. Atât ambasadorii Austriei cât și delegații papali au mărturisit grija lui cu care își controla națiunea. Totul mergea așa cum își dorea el, probabil pentru că părea să știe totul dinainte. Sigismund a reușit să obțină mai mulți bani în Seim decât tatăl său.
Sigismund a mediat timp de 20 de ani între Biserica Catolică și cea protestantă. Cel mai izbitor lucru făcut de el a fost Uniunea de la Lublin, care a unit Polonia și Lituania, denumită Republica celor Două Națiuni.
Sigismund a murit la iubita lui, Knyszyn pe 06 iulie 1572, la vârsta de 51 de ani. În 1573, Henric al III-lea de Valois a fost ales Rege al regatului polono-lituanian pentru câteva luni, apoi s-a întors în Franța, unde a fost încoronat sub numele de Henric al III-lea al Franței. La scurt timp după aceea, sora lui Sigismund, Ana de Polonia, s-a căsătorit cu Ștefan Báthory, și au domnit împreună ca domnitori ai Poloniei.
Căsătoriile
[modificare | modificare sursă]Pe 5 mai 1543, Sigismund s-a căsătorit cu prima soție, Elisabeta de Austria, fiica cea mică a lui Ferdinand I, Sfântul Împărat Roman și a Anei de Boemia și Ungaria. În 1546, el a fost urmărit de căsătoria cu Maria Tudor, fiica lui Henric al VIII-lea al Angliei și apoi, de nobila Katherine Willoughby, Ducesă de Suffolk.
Între 28 iulie și 6 august 1547, Sigismund s-a căsătorit cu a doua soție, Barbara Radziwiłł.
În vara anului 1553, Sigismund s-a căsătorit cu Caterina de Austria, sora tânăra a primei sale soții.
Amante
[modificare | modificare sursă]- Diana di Cordona
- Domnișoara Weiss
- Domnișoara Relska, cu care a avut o fiică
- Zuzanna Orłowska
- Anna Zajączkowska
- Barbara Giżycka, cu care a avut o fiică
Referințe
[modificare | modificare sursă]- (English) Museum in Białystok (1991). "Volume 16". Rocznik białostocki (The Annual of Białystok). Polish Scientific Publishers PWN. p. 75.
- (Polish) "Ruiny zamku". Ruins of the castle. www.tykocin.hg.pl. Retrieved 2010-09-12.
- (Polish) Stanisław Cynarski (1988). Zygmunt August (Sigismund Augustus). National Ossoliński Institute. pp. 198–199. ISBN 83-04-02670-8.
- (English) Margaret Odrowaz-Sypniewska. "Poland's Crowns". www.angelfire.com. Retrieved 2009-02-16.
- (Polish) Michał Rożek (1987). Polskie koronacje i korony (Polish coronations and crowns). p. 80. ISBN 83-03-01914-7.
- (Polish) Michał Lisiński. "Polonica w Szwecji". Polish mementos in Sweden. www.zwoje-scrolls.com. Retrieved 2010-09-12.
- (English) Tadeusz Wojnowski (1988). A Polish American's guide to Poland. Interpress Publishers. p. 98. ISBN 83-223-1978-9.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
- ^ Radziwiłłowie herbu Trąby (PDF)