Vizualizare sursă pentru „Russula emetica”

{{titlu cursiv}}
{{Taxobox
| color = lightblue
| name = ''Russula emetica''
| image = Fichtenspeitaeubling.jpg
| image_width = 250px
| image_caption = Vinețica focului
| domain = [[Eucariote]]
| regnum = [[Fungi]]
| divisio = [[Basidiomycota]]
| classis = [[Agaricomycetes]]
| ordo = [[Russulales]]
| familia = [[Russulaceae]]
| genus = ''[[Russula]]''
| species = '''''R. emetica'''''
| binomial = ''Russula emetica''
| binomial_authority = ([[Jacob Christian Schäffer|Schaeff.]]) [[Christian Hendrik Persoon|Pers.]] (1796)
| synonyms = * ''Agaricus emeticus'' <small>Schaeff. (1774)</small>
* ''Agaricus fallax'' <small>(Schaeff.) [[Elias Magnus Fries|Fr.]] (1815)</small>
* ''Agaricus linnaei'' var. ''emeticus'' <small>(Schaeff.) Fr. (1815)</small>
* ''Russula clusii'' <small> Fr. (1874)</small>
* ''Russula truncigena'' <small> [[Max Britzelmayr|Britzelm.]] (1893)</small>
* ''Russula fragilis'' var. ''alpestris'' <small> [[Émile Boudier|Boud.]] (1894)</small>
* ''Russula alpestris'' <small> (Boud.) [[Rolf Singer|Singer]] (1936)</small>
}}
'''''Russula emetica''''' ([[Jacob Christian Schäffer]], 1763/1774 ex [[Christian Hendrik Persoon]], 1796)<ref>[http://www.speciesfungorum.org/GSD/GSDspecies.asp?RecordID=191650 Index fungorum]</ref> denumită în popor '''vinețica focului''', '''scuipatul dracului''', '''stupitul satanei''' sau '''pâinișoară piperată''',<ref>[http://ciupercicomestibile.blogspot.de/2014/03/specii-de-ciuperci.html Denumiri RO]</ref> este o specie de ciuperci foarte [[ciuperci otrăvitoare|otrăvitoare]] a încrengăturii ''[[Basidiomycota]]'' din familia ''[[Russulaceae]]'' și de genul ''[[Russula]]'' care coabitează, fiind un [[micoriză|simbiont micoriza]] (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în [[România]], [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], crescând solitare sau în grupuri mai mici în zonele umede ale [[Pădure de conifere|pădurilor de conifere]] sub [[molid|molizi]] și mult mai rar în cele de [[foioase]], acolo mai ales sub [[fag]]i. Soiul preferă soluri puțin adânci, pe teren mlăștinos sau turbăros, ce se întinde deasupra unor materiale carbonate. Timpul apariției este din iulie până în octombrie (noiembrie).<ref name="Cetto 1">[[Bruno Cetto]]: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 400-401, ISBN 3-405-12116-7</ref><ref name="Zeitlmayr">Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 194-196, ISBN 3-426-00312-0</ref>

== Descriere ==
[[Fișier:Bresadola - Russula emetica.png|thumb|left|225px|[[Giacomo Bresadola|Bres.]]: Russula emetica]]
* '''Pălăria:''' este de mărime medie pentru ciuperci plin dezvoltate cu un diametru de aproximativ 5-11 cm, inițial semisferică cu marginea răsfrântă spre picior, apoi din ce în ce mai plată și la sfârșitul maturizării adâncită cu mici cocoașe și margine striată în special la bătrânețe. Cuticula este ușor de îndepărtat, fiind netedă și lucioasă și unsuroasă când vremea este umedă. Culoarea pălăriei diferă, putându-se schimba de la tipicul roșu-aprins la roz-deschis, câteodată cu pete mai decolorate albe sau ocru. Coloritul pălăriei este solvabil în apă.
* '''Lamelele:'''  sunt la început dese, mai târziu destul de depărtate, cam late și de aceeași lungime, rar bifurcate, la maturitate bulboase precum nu aderate la picior. Ele sunt pentru mult timp albe, dar se îngălbenesc la buretele matur. 
* '''Piciorul:''' are o înălțime de 5-8 cm și o lățime de 1,2-2 cm, fiind în tinerețe relativ compact și solid cu timpul împăiat,  în sfârșit gol și fragil, cilindric, cu baza uneori îngroșată, alteori subțiată, arătându-se la suprafață foarte fin zgrunțuros. Piciorul este alb, dar la maturitate, tinde să se îngălbenească, arătând câteodată chiar tonuri de roz, în special la bază.
* '''Carnea:''' este albă, spongioasă și relativ moale, având un miros slab de fructe precum un gust respingător și extrem de iute (efect de abia după câteva secunde). Sub cuticulă este de culoare roșiatic-roză.
* '''Caracteristici microscopice''': are spori cu o mărime de 9-11 x 7,5-8,5 microni, rotunjori până lunguieți, ascuțit-reticulari și verucoși, pulberea lor fiind albă.<ref name="Cetto 1"/><ref name="Zeitlmayr"/>
* '''Reacții chimice:''' Buretele se decolorează cu [[anilină]] încet galben de lămâie, devenind după ore roșu și cu [[sulfovanilină]] albastru-negricios.<ref name="Dähncke">Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 507, ISBN 3-85502-0450</ref>
<gallery class="center">
Fișier:Russula emetica 61164.jpg|R. emetica, spori
Fișier:Russula emetica - Lindsey 3b.jpg|R. emetica lamele și picior
Fișier:Russula emetica 61171.jpg|R. emetica, lamele din apropiere
Fișier:Russula emetica BW42.jpg|R. emetica roză
</gallery>

== Toxicitate ==
Toxicologia acestei ciuperci foarte otrăvitoare nu se poate descrie exact, fiind cuprinsă sub termenul [[Intoxicația acută cu ciuperci necomestibile#Sindromul resinoidian|''sindrom resinoidian'']]. Nu este posibil de a detoxifica-o prin fierbere, uscare sau sărare cum se poate citi câteodată. Foarte periculos este consumul crud pentru a dovedi de exemplu cuiva suportarea iuțimii. Pentru intoxicare ajung doze mici. Simptomele se arată foarte repede, deja un sfert de oră după consum, prin slăbiciune, anxietate, amețeală care sunt atât de puternice, încât statul în picioare devine imposibil, urmat de stări de [[greață]] și vărsături, probleme acute și severe la nivel gastrointestinal cu crampe și [[diaree]]  puternice, durerile de stomac durând până la opt zile. Pentru a atenua tulburările se recomandă băut de lapte rece și comprese calde la nivelul abdomenului. Adesea oară se prezentă dificultăți respiratorii care sunt periculoase pentru bolnavi de plămâni.<ref>Adam Joseph Kunkel: „Handbuch der Toxikologie”, vol. 1, Editura Gustav Fischer, Jena 1901, p. 1054</ref><ref>P. Esser: „Die Giftpflanzen Deutschlands”, Editura Springer Fachmedien, Braunschweig 1910, p. 6, ISBN 978-3-663-19900-7</ref>

== Confuzii ==
Vinețica focului se poate confunda cu alte soiuri otrăvitoare ca de exemplu variațiile ei ''[[Russula betularum]]'',<ref>Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 414-415, ISBN 88-85013-25-2</ref> ''Russula grisescens'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 352-353, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''[[Russula fragilis]]'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 356-357, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''Russula silvicola'' sin. ''Russula silvestris''<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 390-391, ISBN 3-405-11774-7</ref> și în special cu ''[[Russula nobilis|Russula nobilis (vinețica nobilă)]]'' sau cu ''Russula luteotacta'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 352-353, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''Russula mesospora'' sin. ''Russula intermedia'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 344-345, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''Russula persicina'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 340-341, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''Russula pseudointegra'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 360-361, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''Russula rhodopus''<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 358-359, ISBN 3-405-12124-8</ref> ''[[Russula rubra]]''<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 364-365, ISBN 3-405-12124-8</ref> respectiv ''[[Russula sanguinea]]''.<ref name="Cetto 1"/>

De asemenea, ''Russula emetica'' poate fi confundată cu specii comestibile cum sunt ''[[Russula aurea]]'', ''Russula decipiens'',<ref>Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 398-399, ISBN 88-85013-25-2</ref> ''Russula decolorans'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 376-377, ISBN 3-405-11774-7</ref> ''[[Russula integra]]'',<ref>Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 197, 198, 200, ISBN 3-426-00312-0</ref> ''Russula paludosa'',<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 378-379, ISBN 3-405-11774-7</ref> [[Russula rosea|''Russula rosea'' sin. ''Russula lepida'']],<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 396-397, ISBN 3-405-11774-7</ref> ''[[Russula vesca]]'' (se decolorează cu sulfat de fier portocaliu-roșu) <ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 404-405, ISBN 3-405-11774-7</ref> sau ''[[Russula xerampelina]]''.<ref>Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 412-413, ISBN 3-405-12081-0</ref> 

<div style="text-align:center">'''Pentru genul ''Russula'' (ca și pentru soiurile ''[[Lactarius]]'' și ''Lactifluus'') contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Totuși, dacă proba făcută este iute, nu o înghițiți, ci scuipați-o!'''<ref name="Zeitlmayr"/><ref>[[Jakob Emanuel Lange|J. E. și M. Lange]]: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft,  München, Berna Viena 1977, p. 196, ISBN 3-405-11568-2</ref> </div>

== Ciuperci asemănătoare ==
<gallery class="center">
Fișier:Russula.badia.-.lindsey.jpg|'''!'''Russula.badia'''!'''
Fișier:Russula betularum 01.jpg|'''!!'''R. betularum'''!!'''
2010-08-21 Russula fragilis 1 cropped.jpg|'''!!'''R. fragilis'''!!'''
Fișier:Russula intermedia.jpg|'''!'''Russula mesospora'''!'''
Fișier:2012-05-12 Russula luteotacta 218377.jpg|'''!'''Russula luteotacta'''!'''
Fișier:Russula.mairei.-.lindsey.jpg|'''!!'''Russula nobilis'''!!'''
Fișier:2012-05-12 Russula persicina Krombh 218418.jpg|'''!'''Russula persicina'''!''' 
Fișier:Russula pseudointegra - holubinka ruměná.JPG|'''!'''Russula pseudointegra'''!'''
Fișier:2007-08-25 Russula rhodopus Zvára 71535.jpg|'''!'''Russula rhodopus'''!''' 
Gołąbek czerwony.jpg|'''!!'''Russula rubra'''!!''' 
</gallery>
<gallery class="center">
Fișier:2003-12-05 Russula sanguinea (Bull.) Fr 112.jpg|'''!'''Russula sanguinea'''!'''
Fișier:Russula Aurea cropped.jpg|Russula aurea
Fișier:2008-07-30 Russula decipiens 68830.jpg|Russula decipiens
Fișier:2008-08-26 Russula decolorans Fr 90606.jpg|Russula decolorans
Russula integra G5.JPG|Russula integra
Fișier:Taeubling Apfel- (1).JPG|Russula paludosa
Fișier:2011-05-14 Russula lepida 146790 146793 combined.jpg|Russula rosea sin. lepida 
Gołąbek czerwony.jpg|'''!'''Russula rubra'''!'''
Fișier:2007-07-28 Russula vesca Fr 30066.jpg|Russula vesca
Fișier:Russula xerampelina 1609.JPG|Russula xerampelina
</gallery>

== Note ==
{{listănote|2}}

== Bibliografie ==
* [[Marcel Bon]]: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
* [[Giacomo Bresadola]]: „Iconographia Mycologica, vol. IX, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929
* [[Bruno Cetto]], vol. 1-4 (vezi sus)
* [[Rose Marie Dähncke]]: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
* Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
* Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
* [[Jakob Emanuel Lange|J. E. și M. Lange]]: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2
* Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
* [[Gustav Lindau]], Eberhard Ulbrich: „Die höheren Pilze, Basidiomycetes, mit Ausschluss der Brand- und Rostpilze”, Editura  J. Springer, Berlin 1928
* Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
* [[Meinhard Michael Moser]]: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
* Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, ISBN 3-426-00312-0

== Legături externe ==
* {{Commonscat-inline|Russula emetica|Vinețica focului}}
* [https://www.youtube.com/watch?v=7IfcV_-xyaQ Scuipatul dracului, film ro.]
* [https://www.youtube.com/watch?v=6epDi9AqLpg Vinețica focului, film]

[[Categorie:Russula]]
[[Categorie:Micoriză]]
[[Categorie:Ciuperci otrăvitoare]]
[[Categorie:1774 în știință]]