Sari la conținut

Pelendava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cetatea dacică Pelendava
Pelendava se află în România
Pelendava
Localizare în România
Locație
Coordonate44°17′01″N 23°44′49″E / 44.283611°N 23.746944°E ({{PAGENAME}})
Numele loculuiPunct Pelendava; la 250 m SE de satul Cârligei, pe malul de vest al Jiului; extravilan; teren agricol [1]
LocalitateBucovăț (fostul sat Cârligei)
JudețDolj
Țară România
Referință
RO-LMIDJ-I-s-A-07878
RO-RAN69973.01
Note despre sit
Recunoaștere Monument Istoric Național
CondițieRuinat
Pelendava
Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră și cărămidă (faza a II-a)
Palisadă și val de pământ (faza I)
Davă preexistentă Pelendava
Unitate administrativă Dacia Malvensis
Atestare Tabula Peutingeriana
Cod RAN 69937.01
Cod LMI DJ-I-s-A-07878
Amplasare 44°18′0″N 23°46′0″E ({{PAGENAME}}) / 44.30000°N 23.76667°E
Denumire loc Cartier Mofleni
Localitate Craiova
Pelendava se află în România
Pelendava
Poziția castrului pe harta României

Pelendava a fost vechea capitală a tribului dacic al pelilor.

Cetate dacică

[modificare | modificare sursă]

Toponimul Pelendava (Pelendova) este un cuvânt compus, cu prima componentă derivată din cuvântul indoeuropean prezumtiv *peled- „umed; a curge”[3][4] (legat de așezarea în lunca Jiului) și a doua componentă fiind termenul dacic dava (sau deva) „așezare, sat, localitate”, din prezumtivul indoeuropean *dhe-u-a[5][6].

La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare.[necesită citare]

Localitatea atestată documentar, în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriana, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla.[necesită citare]

Vestigiile Pelendavei se gasesc și azi în Craiova, cartierul Mofleni.[necesită citare]

În pisania mănăstirii Coșuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatra (pentru temelie) și cărămida castrului.[necesită citare]

  1. ^ a b „Lista Monumentelor Istorice, Județul Dolj” (PDF). www.patrimoniu.gov.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Repertoriul Arheologic Național (RAN)”. ran.cimec.ro. Accesat în . 
  3. ^ Alois Walde & Julius Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), 3 volume, Berlin, 1927-1932; vol. 2, p. 66
  4. ^ Julius Pokorny, Indogermanisches etymologisches Wörterbuch (Dicționar etimologic indoeuropean), 2 vol. Berna-München, 1947-1966. Ediția cea mai recentă (a V-a), 2005. ISBN 3772009476
  5. ^ A. Walde & J. Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), vol. 1, p. 826
  6. ^ Wilhelm Tomaschek, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung (Vechii traci. Cercetare etnologică), Viena, 1893-1894. (Sitzungsberichte der Akademie Nr. 128, 130 & 131). I, p. 101, II, 2, p. 29

Legături externe

[modificare | modificare sursă]