Muzeul Național Cotroceni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Muzeul Cotroceni)
Salt la: Navigare, căutare
Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni este o instituție culturală de prim rang, amenajată în cadrul unui monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea, palatul regal Cotroceni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Între 1679 - 1681, pe dealul Cotroceni, pe malul drept al Dâmboviței, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită ce făcea parte din faimoșii codrii ai Vlăsiei.

Legenda spune că Șerban Cantacuzino, urmărit fiind de rivalul Grigore Ghica care voia să il asasineze, se adăposteste in codrii Vlăsiei si aici isi promite ca daca va scapa cu viata va construi in acel loc o biserică. Șerban Cantacuzino a scăpat cu viată si in scurt timp a ajuns pe tronul Țării Românești, astfel că a poruncit construirea mănăstirii Cotroceni, cea care a devenit cea mai importantă ctitorie a sa.

În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Șerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeș, precum și grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri.

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaște câteva momente de referință: primul este legat de numele ctitorului Șerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853,1854-1856) care, în 1852, îl reface și modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Știrbei a tăiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărțind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860; urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistenței scăzute a palatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapa, când palatul a fost reconsolidat, etajul al doilea si al treilea fiind grav avariate; tot atunci s-a ridicat și o aripă nouă, care adăpostește astazi sediul Președinției României.

Prin Legea nr. 1/30 iunie 1990, care stipulează utilizarea corpului istoric ca instituție muzeală, la 27 decembrie 1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul Național Cotroceni.

Contact:

Relații Publice:

Telefon: +4 021-317.31.06

E-mail: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Programări vizite

Telefon: +4 021-317.31.07

E-mail: vizitare@muzeulcotroceni.ro

Program de vizitare a muzeului

De marți până duminică de la ora 9:30 până la ora 17:30. Ultimul grup este preluat la ora 16:30.

Program de vizitare a Bisericii Cotroceni

De miercuri până sambătă de la ora 9:30 până la ora16:00.

Duminica biserica este deschisa pentru oficierea slujbelor religioase.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]