Vizualizare sursă pentru „Modalitate (lingvistică)”

În [[semantică]], '''modalitatea''' este o categorie care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele exprimate în [[propoziție gramaticală|propoziție]]<ref name="bussmann">Bussmann 1998, p.&nbsp;754.</ref>. Noțiunea de „atitudine” include o gamă foarte largă de elemente pe care le poate comunica vorbitorul.

În [[gramatică generativă|gramatica generativă]], modalitatea este unul din constituenții imediați ai propoziției. Constituentul de modalitate face ca propoziția să fie obligatoriu declarativă, interogativă, exclamativă sau imperativă, și facultativ emfatică, negativă, afirmativă, pasivă sau activă. Propoziția poate avea numai unul din caracterele obligatorii, iar acesta se poate combina cu unul sau mai multe caractere facultative. Astfel, propoziția poate fi declarativ-negativă ({{fr icon}} ''Pierre n’a pas été blessé par cette remarque'' „Pierre n-a fost ofensat de această observație”), interogativ-negativă ({{fr icon}} ''Pierre n’est-il pas venu ?'' „Pierre n-a venit?”) etc. Fiecare constituent de modalitate declanșează o transformare specifică, adică o schimbare structurală a propoziției<ref name="dubois">Cf. Dubois 2005, p.&nbsp;306.</ref>.

== Tipologia modalităților ==

Aspectul de mai sus al modalității se reflectă și în tipologia propozițiilor considerate în sine din [[gramatică|gramatica]] tradițională. Bunăoară, [[Mioara Avram]] împarte propozițiile în felul următor<ref>Avram 1997, p.&nbsp;305–316.</ref>:
* după scopul comunicării:
** enunțiative, care dau o informație: ''El locuiește în București'';
** interogative, care cer o informație: ''Vii mâine?'';
* după afectivitate:
** neafective sau neexclamative: ''El știe tot'';
** afective sau exclamative: ''El știe tot!'';
* după aspectul pozitiv sau negativ:
** pozitive (cele patru exemple precedente);
** negative (cu [[predicat]]ul negat): propoziția independentă ''El nu vine'', propoziția subordonată ''fără să priceapă'';
* după conținut:
** reale, numite și asertive, expozitive sau narative, care prezintă acțiunea sau starea ca reală: ''Sunt bucuros'', ''Vii?'';
** optative, care exprimă o dorință: ''Aș mânca o înghețată'', ''Ai mânca o înghețată?'';
** potențiale, care exprimă posibilitatea sau imposibilitatea unei acțiuni sau stări în prezent sau în viitor, ireale în trecut: ''N-aș crede așa ceva'', ''Mai bine plecam atunci'', ''Ce să fac?''
** dubitative, care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță, o ezitare sau o bănuială: ''Va fi știind ceva'', ''Cine să fie?'';
** imperative, care exprimă un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte, o recomandare: ''Du-te imediat acolo!'', ''Să pleci de aici!'', ''Ai să te duci imediat!'', ''A se scutura înainte de întrebuințare'', ''De evitat apropierea de o sursă de căldură''.

Modalitățile exprimate de tipurile de propoziții după conținut de mai sus corespund în oarecare măsură așa-numitelor „modalități logice”, care au fost clasificate în diverse feluri. Una din acestea este clasificarea în perechile antinomice real vs. ireal, contingent vs. necesar și probabil vs. posibil<ref name="dubois"/>.

Altă tipologizare se bazează pe ceea ce este posibil sau necesar în sens larg într-o situație, fie aceasta reală sau imaginară. Stabilirea posibilității, respectiv a necesității se poate face numai pe o anumită bază. În funcție de felul acesteia se pot determina două tipuri principale de modalități. Baza fiind un sistem de reguli, se vorbește despre '''modalitate deontică'''. De exemplu, în codul rutier se poate găsi exprimarea posibilității în sensul mai exact de a fi permis, într-o propoziție ca {{hu icon}} ''Lakott területen '''szabad''' a belső sávban is haladni'' „În localități este permisă circulația și pe banda internă”, iar exprimarea necesității în sensul mai exact de obligativitate, în {{hu icon}} ''A hátsó ülésen is be '''kell''' csatolni a biztonsági övet'' „Centura de siguranță trebuie folosită și pe bancheta din spate”. Altă bază pot fi faptele cunoscute de vorbitor, în care caz este vorba de '''modalitate epistemică'''. Prin aceasta, posibilitatea poate fi exprimată de pildă în propoziția {{hu icon}} '''''Lehetséges''', hogy holnap már megérkezik a csomagod'' „E posibil să-ți sosească coletul și mâine”, iar necesitatea în {{hu icon}} ''Rómában ilyenkor legalább 30 foknak '''kell''' lennie'' „Pe vremea asta, la Roma trebuie să fie cel puțin 30 de grade”. În afară de modalitățile de tip deontic și de tip epistemic, se mai pot exprima foarte multe alte modalități<ref>Gyuris și Kiefer 2006, p.&nbsp;153–154.</ref>.

Altă tipologizare cuprinde trei clase principale<ref>Le Querler 1996, ''apud'' Meleuc 1998, p.&nbsp;61.</ref>:
* Prin modalitatea epistemică, care este subiectivă, vorbitorul își exprimă gradul de certitudine despre aserțiunea pe care o face. Cuprinde exprimarea faptului de a ști, a îndoielii, a faptului de a nu ști, a probabilității etc.
* Modalitatea apreciativă este intersubiectivă. Exprimă aprobarea, blamarea sau indignarea vorbitorului față de conținutul propoziției și marchează raportul pe care îl are vorbitorul cu un alt participant la [[comunicare]] în legătură cu acel conținut, dându-i un ordin, un sfat, o sugestie, cerându-i ceva, permițându-i să facă ceva etc.
* Există și o modalitate implicativă, care este obiectivă. Aceasta cuprinde exprimarea condiției, concesiei, comparației, scopului, consecinței, cauzei sau mijlocului.

În cazul fiecărei clase și subclase intervine noțiunea de efect intra-, respectiv extrapredicativ al modalității. De exemplu, în privința propoziției {{fr icon}} ''Il peut venir'' „(El) poate veni”, efectul intrapredicativ corespunde intrepretării „are capacitatea (fizică, materială etc.) de a veni”, iar cel extrapredicativ – interpretării „poate că va veni”.

== Mijloace de exprimare a modalității ==

Modalitatea se exprimă prin mijloace gramaticale ([[morfologie (lingvistică)|morfologice]] și [[sintaxă|sintactice]]), [[lexic]]ale și [[prozodie|prozodice]], cu unul singur dintre acestea sau concomitent cu mai multe.

=== Modurile verbale ===

Unul din mijloacele gramaticale este morfologic, anume [[mod (gramatică)|modul]] [[verb]]ului. Unele modalități se exprimă printr-un anumit mod, deși acesta nu este folosit exclusiv pentru a exprima modalitatea respectivă. De pildă, în [[limba română]], pentru propozițiile reale este tipic [[indicativ]]ul, pentru cele optative – [[condițional]]-optativul, pentru dubitative – [[prezumtiv]]ul, pentru imperative – [[imperativ]]ul, pentru potențiale – [[conjunctiv]]ul. Însă, de pildă, predicatul propoziției dubitative poate fi și la conjunctiv, sau ordinul se poate exprima și prin indicativ viitor sau conjunctiv, iar recomandarea prin [[infinitiv]] sau [[supin]] (vezi exemplele de mai sus).

=== Perifraza ===

Un mijloc sintactic este [[perifrază (lingvistică)|perifraza]] care exprimă modalitatea, de exemplu caracterul obligatoriu al acțiunii în [[limba engleză]], cu verbul ''have'' „a avea” + verb la [[infinitiv]]: ''I '''have''' to work'' „Trebuie să lucrez”<ref name="bussmann"/>.

=== Verbele modale ===

Unele verbe exprimă modalitatea prin însuși sensul lor lexical, fiind folosite ca verbe regente ale unor subordonate care exprimă acțiunea sau starea concretă a cărei modalitate se exprimă. Exemple: {{fr icon}} ''Je crois que…'' „Cred că…”, ''Je crains que…'' „Mă tem că…”, ''Je me réjouis de ce que…'' „Mă bucur că…”<ref>Dubois 2005, p.&nbsp;306.</ref>.

Un mijloc situat între lexical și gramatical este așa-numitul [[verb modal]], numit și auxiliar sau semiauxiliar de modalitate, care exprimă aceasta prin conținutul său lexical originar sau dobândit în [[context (lingvistică)|context]]<ref>Constantinescu-Dobridor, articolul [https://dexonline.ro/definitie/verb '''verb'''].</ref>. Gradul de [[gramaticalizare]] a verbelor de acest gen este diferit, de aceea există păreri diferite în diverse gramatici a diferite [[limbă|limbi]] în a-l considera pe unul sau pe altul verb modal sau nu. De exemplu, verbul {{en icon}} ''have'' „a avea” este considerat doar similar verbelor modale, fiind folosit și de sine stătător<ref name="bussmann"/><ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;113.</ref>. În gramaticile limbii engleze sunt considerate verbe modale propriu-zise cele care au [[desinență|desinența]] zero la toate [[persoană (gramatică)|persoanele]] și se folosesc fără [[particulă|particula]] ''to'' la verbele cu care se asociază<ref name="eastwood_114">Eastwood 1994, p.&nbsp;114.</ref>.

Exemple:
* {{ro icon}} '''''am''' a scrie / de scris''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;198.</ref>;
* {{en icon}} ''We '''may''' have problems'' „S-ar putea să avem probleme”<ref name="eastwood_114"/>;
* {{fr icon}} ''Nous '''avons failli''' réussir'' „Era să reușim”<ref>Mauger 1971, p.&nbsp;286.</ref>;
* {{sr icon}} ''Ja ovde '''mogu''' studirati/da studiram'' „Aici pot studia/să studiez”<ref>Moldovan și Radan 1997, p.&nbsp;114.</ref>;
* {{hu icon}} ''Nem '''tudok''' úszni'' „Nu știu să înot”<ref>[http://nyelvor.c3.hu/period/1231/123110.htm Lengyel 1999].</ref>.

=== Modalizatorii ===

Un mijloc lexical de exprimare a modalității sunt [[modalizator]]ii. Este vorba de o întreagă clasă de cuvinte și [[locuțiune|locuțiuni]] dintr-o categorie considerată în gramatica tradițională ca făcând parte din [[adverb]]e, însă care nu au funcție sintactică, adică nu exprimă [[complement]]e, având numai funcție modalizatoare. În unele gramatici<ref>De exemplu cele ale [[limba maghiară|limbii maghiare]].</ref>, acestea sunt considerate o [[parte de vorbire]] aparte. Aceste elemente pot fi la origine adverbe propriu-zise, deci devin modalizatori în anumite contexte, prin [[conversiune (lingvistică)|conversiune]]. Exemple:
* {{ro icon}} '''''Poate''' Dan a greșit ieri''<ref>Zafiu 2006, p.&nbsp;479.</ref>;
* {{la icon}} '''''Paene''' in foveam decidi, ni hic adesses'' „Aproape aș fi căzut în groapă dacă n-ai fi fost acolo”<ref>Popescu 2004, p.&nbsp;175.</ref>;
* {{en icon}} ''He’s '''probably''' been sick for a long time'' „Probabil a fost bolnav multă vreme”<ref>Bussmann 1998, p.&nbsp;1060.</ref>;
* {{fr icon}} '''''Heureusement''', il n’a pas plu à la cérémonie'' „Din fericire n-a plouat la ceremonie”<ref>Molinier 2000, p.&nbsp;48.</ref>;
* {{de icon}} ''Ich kann '''leider''' nicht kommen'' „Din păcate nu pot să vin”<ref>canoonet, [http://canoo.net/services/OnlineGrammar/Wort/Adverb/Klasse/Satzadverb.html?MenuId=Word535&lang=de Das Satzadverb] (Adverbul de propoziție)</ref>;
* {{sr icon}} '''''Ukratko''', cilj je postignut'' „Pe scurt, scopul a fost atins”<ref>Klajn 2005, p.153.</ref>;
* {{hu icon}} ''Géza '''biztosan''' betalált a belső körbe'' „Cu siguranță Géza a nimerit (ținta) în cercul interior”<ref>Kugler 2001, p.&nbsp;233.</ref>.

=== Particulele modale ===

Altă categorie de cuvinte care exprimă modalități este cea a așa-numitelor [[particulă modală|particule modale]]. În unele gramatici, ele apar ca o subclasă a [[particulă|particulei]] și includ modalizatorul așa cum este prezentat mai sus, particula fiind considerată o parte de vorbire aparte<ref>De exemplu în gramaticile limbilor din [[diasistemul slav de centru-sud]] ([[limba bosniacă|bosniacă]], [[limba croată|croată]], [[limba muntenegreană|muntenegreană]], [[limba sârbă|sârbă]], pe scurt BCMS).</ref>. Alți autori exclud modalizatorul din clasa particulei cu argumentul că modalizatorul poate constitui singur o propoziție neanalizabilă și să răspundă astfel la o întrebare totală, pe când particula nu are aceste posibilități, și delimitează în cadrul acesteia subclasa particulei modale<ref>Kugler 1998, p.&nbsp;214.</ref>. Particulele modale provin prin conversie din adverbe, conjuncții sau verbe. Există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în [[diasistemul slav de centru-sud]], particula interogativă ''li'', moștenită din [[limba proto-slavă]]<ref>[http://hjp.znanje.hr/index.php?show=main HJP], articolul '''li'''.</ref>.

Se folosesc cuvinte considerate particule pentru modalitățile de bază, de exemplu:
* interogative: {{sr icon}} ''Dolaziš '''li''' sutra?'' „Vii mâine?”<ref>Moldovan și Radan 1996, p.&nbsp;130.</ref>, {{hu icon}} ''Akkor holnap találkozunk, '''ugye'''?'' „Atunci ne întâlnim mâine, nu-i așa?”<ref>Kugler 1998, p.&nbsp;216.</ref>;
* negative: {{de icon}} ''Ich habe ihn '''nicht''' gesehen'' „Nu l-am văzut”<ref>canoonet, [http://www.canoo.net/services/OnlineGrammar/Satz/Negation/Negationswort/index.html#Anchor-Adverbien-23240 Die Negationswörter] (Cuvintele de negație).</ref>;
* exclamative: {{sr icon}} '''''Ala''' smo se lepo proveli!'' „Ce frumos am petrecut!”<ref>Moldovan și Radan 1996, p.&nbsp;131.</ref>;
* imperative: {{cnr icon}} ''Oni '''neka''' dođu!'' „Ei să vină!”<ref>Čirgić 2010, p.&nbsp;227.</ref>.

Exemple pentru alte nuanțe modale:
* {{fr icon}} ''Taisez-vous '''donc''' à la fin !'' „Tăceți odată, ce naiba!”<ref>Fónagy 2006, p.&nbsp;183.</ref>;
* {{de icon}} ''Die werden '''aber''' staunen!'' „Ce-o să se mai mire ăia!”<ref>Möllering 2001, p.&nbsp;133.</ref>;
* {{hu icon}} '''''Lám''', hát mégis eljött'' „Uite că a venit totuși”<ref>WikiSzótár, articolul [https://wikiszotar.hu/ertelmezo-szotar/L%C3%A1m '''lám'''], formă provenind din verbul ''lássam'' „să văd”, specializată ca particulă (cf. Péteri 2001, p.&nbsp;102).</ref>.

Uneori, într-o propoziție sunt folosite două sau chiar trei particule modale: {{hu icon}} '''''Most már aztán''' gyere el!'' „Ei acuma vino!”<ref>Péteri 2001, p.&nbsp;94.</ref>.

=== Propoziții incidente ===

Printre [[Propoziție incidentă|propozițiile incidente]] sunt și unele care exprimă modalități. Exemple:
* {{ro icon}} ''Am venit, '''dacă vrei să mă crezi''', din întâmplare''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;406.</ref>;
* {{fr icon}} '''''Soit dit entre nous''', il n’est guère consciencieux dans son travail'' „Fie vorba între noi, nu e prea conștiincios în muncă”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;468.</ref>;
* {{en icon}} '''''As you know''', things are difficult just now'' „După cum știi/știți, situația este dificilă acum”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;332.</ref>;
* {{hu icon}} ''Bözsi, '''úgy vélem''', meggyógyult'' „Bözsi, cred eu, s-a vindecat”<ref>Cs. Nagy 2007, p.&nbsp;343.</ref>;
* {{sr icon}} ''Stadion — '''to je sada jasno''' — neće biti završen na vreme'' „Stadionul – acum e clar – nu va fi gata la timp”<ref>Klajn 2005, p.&nbsp;238.</ref>.

=== Intonația ===

[[intonație|Intonația]] asociată cu [[accent]]uarea este și ea un mijloc de exprimare a modalității, de obicei combinat cu altele. Are ca funcție de bază distingerea propozițiilor enunțiativă, interogativă și imperativă, uneori fiind singurul mijloc de exprimare a modalităților respective. De exemplu, propoziția {{fr icon}} ''Tu viendras avec moi'' „Ai să vii cu mine” poate fi pronunțată cu trei intonații diferite<ref name="kalmbach">Kalmbach 2013, [http://research.jyu.fi/phonfr/Manuel_2011.html#9.7. 9.7.2.]</ref>, redate în scris cu semne de [[punctuație]] diferite: [[punct]], [[semnul întrebării]], respectiv [[semnul exclamării]].

Intonația servește și la exprimarea unor nuanțe modale de ordin [[pragmatică|pragmatic]], precum tot felul de sentimente (furie, indignare, bucurie, surpriză, decepție etc.) și intenții comunicative (cerere, amenințare, îndemn etc.). De exemplu, o propoziție imperativă ca {{fr icon}} ''Viens avec moi'' „Vino cu mine” poate fi nuanțată prin intonație ca să exprime un ordin neutru, o recomandare, o cerere sau o amenințare. De asemenea, o propoziție interogativă precum {{fr icon}} ''Tu n’as pas acheté de chocolat ?'' „N-ai cumpărat ciocolată?” poate exprima, în funcție de intonație, o întrebare neutră, mirare sau decepție<ref name="kalmbach"/>.

== Note ==
{{listănote|2}}

== Surse bibliografice ==

=== Surse directe ===

* Avram, Mioara, ''Gramatica pentru toți'', București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
* {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 19 august 2018)
* {{de icon}} [http://www.canoo.net/ canoonet], [http://www.canoo.net/services/OnlineGrammar/Wort/Adverb/Partikel/index.html?MenuId=Word54 Die Partikeln] (Particulele) (accesat la 19 august 2018)
* Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Dicționar de termeni lingvistici'', București, Teora, 1998; online: [https://dexonline.ro/ Dexonline] (accesat la 19 august 2018)
* {{hu icon}} Cs. Nagy, Lajos, Mondattan (Sintaxă), A. Jászó, Anna (coord.), [http://fr.scribd.com/doc/125463345/A-magyar-nyelv-konyve#scribd ''A magyar nyelv könyve''] (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, p.&nbsp;321–344 (accesat la 16 februarie 2020)
* {{cnr icon}} Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, [https://fr.scribd.com/doc/307118991/gramatika-crnogorskoga-jezika-pdf ''Gramatika crnogorskoga jezika''] (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 19 august 2018)
* {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''Dictionnaire de linguistique'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
* {{en icon}} Eastwood, John, [https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf ''Oxford Guide to English Grammar''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180726010147/https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf |date=2018-07-26 }} (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 19 august 2018)
* {{fr icon}} Fónagy, M., [https://books.google.ro/books?id=Hm-xN0IL7iYC&printsec=frontcover&hl=fr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false ''Dynamique et changement''] (Dinamică și schimbare), Louvain / Paris, Peeters, 2006, ISBN 978-90-429-1572-5 (accesat la 19 august 2018)
* {{hu icon}} Gyuris, Beáta și Kiefer, Ferenc, 7. fejezet – Szemantika (Capitorul 7 – Semantică), Kiefer, Ferenc (coord.), ''[https://www.magyarhaz.ch/images/2020D%C3%B3ra/magyar%20nyelv/2011_0001_536_MagyarNyelv.pdf Magyar nyelv]'' (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN 963-05-8324-0, p.&nbsp;127-161 (accesat la 10 decembrie 2022)
* {{hr icon}} [http://hjp.znanje.hr/index.php?show=main Hrvatski jezični portal] (HJP) (Portal lingvistic croat) (accesat la 19 august 2018)
* {{fr icon}} Kalmbach, Jean-Michel, [http://research.jyu.fi/phonfr/Manuel_2011.html ''Phonétique et prononciation du français pour apprenants finnophones''] (Fonetica și pronunțarea limbii franceze pentru vorbitorii de limba finlandeză), versiunea 1.1.9., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2013, ISBN 978-951-39-4424-7 (accesat la 19 august 2018)
* {{sr icon}} Klajn, Ivan, [http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf ''Gramatika srpskog jezika''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160423015859/http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf |date=2016-04-23 }} (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 august 2018)
* {{hu icon}} Kugler Nóra, „A partikula” (Particula), [http://real-j.mtak.hu/6072/1/MagyarNyelvor_1998.pdf ''Magyar Nyelvőr'', vol. 122], nr. 2, aprilie–iunie 1998, p.&nbsp;214–219 (accesat la 19 august 2018)
* {{hu icon}} Kugler Nóra, [http://www.c3.hu/~nyelvor/period/1252/125210.htm „Próbák és szempontok a módosítószók elhatárolásához”] (Teste și criterii pentru delimitarea modalizatorilor), [http://www.c3.hu/~nyelvor/period/1252/ ''Magyar Nyelvőr'', vol. 125, nr. 2, aprilie–iunie 2001], p. 233–241 (accesat la 19 august 2018)
* {{hu icon}} Lengyel, Klára, [http://nyelvor.c3.hu/period/1231/123110.htm „A segédigék kérdéséhez”] (În legătură cu chestiunea verbelor auxiliare), ''Magyar Nyelvőr'', nr. 1, ianuarie–martie 1999 (accesat la 19 august 2018)
* {{fr icon}} Mauger, Gaston, ''Grammaire pratique du français d’aujourd’hui'' (Gramatica practică a limbii franceze de azi), ediția a IV-a, Paris, Hachette, 1971
* {{fr icon}} Meleuc, Serge, [http://www.persee.fr/doc/igram_0222-9838_1998_num_78_1_2862_t1_0061_0000_2 „Nicole LE QUERLER, Typologie des modalités…”] (recenzie), ''L'Information Grammaticale'', vol. 78, nr. 1, 1998, p.&nbsp;61–62 (accesat la 19 august 2018)
* Moldovan, Valentin și Radan, Milja N., ''Gramatika srpskog jezika. Morfologija. Gramatica limbii sârbe'', Sedona, Timișoara, 1996, ISBN 973-97457-4-1
* {{fr icon}} Molinier, Christian; Levrier, Françoise, [http://books.google.ro/books?id=HSHMkiPy4pgC&pg=PA48&lpg=PA48&dq=%22adverbes+de+phrase%22&source=bl&ots=LNS-zUM_wN&sig=3lOO8UO4papuEicPcLCjoWusaDY&hl=fr&ei=pqw_SoKZK5yG_AavjbCdAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=5 ''Grammaire des adverbes''] (Gramatica adverbelor), Geneva / Paris, Librairie Droz, 2000, ISBN 2-600-00416-5 (accesat la 18 19 august 2018)
* {{en icon}} Möllering, Martina, [https://core.ac.uk/download/pdf/211322165.pdf „Teaching german modal particles: a corpus-based approach”] (Predarea particulelor modale germane: o abordare pe bază de corpusuri), ''Language Learning & Technology'', vol. 5, nr. 3, 2001, p.&nbsp;130–151 (accesat la 10 decembrie 2022)
* {{hu icon}} Péteri, Attila, [http://www.c3.hu/~nyelvor/period/1251/125107.htm „Az árnyaló partikulák elhatárolásának problémája a magyar nyelvben”] (Problema delimitării particulelor de nuanțare în limba maghiară), [http://www.c3.hu/~nyelvor/period/1251/ ''Magyar Nyelvőr'', vol. 125, nr. 1, 2001 (ianuarie-martie)], p.&nbsp;94–102 (accesat la 19 august 2018)
* Popescu, Mihaela, „Observații privind complexitatea distincției dintre potențial și ireal în limba latină”, [https://www.slideshare.net/RobinCruiseJr/analele-univ-cv-limbi-si-literaturi-clasice-nr-122004-247215590 ''Analele Universității din Craiova''], seria Științe filologice, Limbi și literaturi clasice, anul I, nr. 1–2, 2004, Editura Universitaria, p.&nbsp;170–178 (accesat la 10 decembrie 2022)
* {{hu icon}} [https://wikiszotar.hu/ertelmezo-szotar/Kezd%C5%91lap WikiSzótár] (WikiDicționar) (accesat la 19 august 2018)
* Zafiu, Rodica, [https://www.academia.edu/6220284/Observa%C5%A3ii_asupra_originii_%C5%9Fi_a_evolu%C5%A3iei_adverbului_modal_poate_ „Observații asupra originii și a evoluției adverbului modal ''poate''”], Marius Sala (coord.), ''Studii de gramatică și de formare a cuvintelor'', București, Editura Academiei Române, 2006, p.&nbsp;478–490 (accesat la 19 august 2018)

=== Sursă indirectă ===

* {{fr icon}} Le Querler, Nicole, ''Typologie des modalités'' (Tipologia modalităților), Presses universitaires de Caen, 1996

== Vezi și ==

* [[Modalizator]]
* [[Particulă]]
* [[Particulă modală]]
* [[Verb modal]]

[[Categorie:Lingvistică]]
[[Categorie:Semantică]]