Mediu de cultură

Un mediu de cultură este un mediu solid, lichid sau semi-solid, destinat a fi utilizat pentru realizarea culturilor microbiologice, culturilor de celule,^[1] sau a unor specii vegetale precum Physcomitrella patens.^[2] Sunt disponibile diverse tipuri de medii utilizate pentru creșterea diverselor tipuri de celule.^[3]

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Cele mai comune medii utilizare pentru culturile microbiene sunt bulioanele nutritive^[4] și mediile cu agar-agar (sau geloză). Pentru unele specii sunt necesare medii speciale, care să asigure creșterea microorganismelor.^[1] Unele organisme mai pretențioase necesită medii speciale datorită cerințelor nutriționale. Virusurile sunt paraziți obligatoriu intracelulari, așadar pot fi cultivați doar pe medii ce conțin celule vii.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Patru tipuri de medii în care se observă creșterea diferențială pe baza metabolismului bacterian.

După caracteristicile fizice, mediile pot fi lichide, solide sau semi-solide. După origine, pot fi naturale, artificiale sau semi-sintetice.

După modul lor de utilizare, mediile de cultură pot fi:

Medii generale: asigură creșterea tuturor tipurilor de microorganisme, cu excepția celor care necesită condiții speciale (exemplu: mediul cu agar-agar sau geloza-sânge)
Medii selective: permit creșterea selectivă a unei specii sau a unui grup specific de organisme (exemplu: mediul Sabouraud permite creșterea fungilor, iar mediul Levine permite creșterea bacteriilor Gram-negative)^[5]^[6]
Medii diferențiale: permit diferențierea speciilor, ambele fiind cultivate pe același mediu; se bazează pe diferențierea caracteristicilor de creștere, metabolice, de respirație, etc. (exemplu: mediul McConkey, mediul Salmonella-Shigella)^[7]
Medii îmbogățite: conțin nutrienții necesari dezvoltării unui număr mare de organisme, inclusiv cele pretențioase
Medii minime: conțin necesarul minim de nutrienți pentru creșterea organismelor
Medii de transport: utilizate pentru transport

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Madigan M, Martinko J, ed. (2005). Brock Biology of Microorganisms (ed. 11th). Prentice Hall. ISBN 0-13-144329-1.
^ Birgit Hadeler, Sirkka Scholz, Ralf Reski (1995) Gelrite and agar differently influence cytokinin-sensitivity of a moss. Journal of Plant Physiology 146, 369–371
^ Ryan KJ, Ray CG, ed. (2004). Sherris Medical Microbiology (ed. 4th). McGraw Hill. ISBN 0-8385-8529-9.
^ „Bulion” la DEX online
^ Sandven P; Lassen J (noiembrie 1999). „Importance of selective media for recovery of yeasts from clinical specimens”. Journal of Clinical Microbiology. 37 (11): 3731–2. PMC 85742 . PMID 10523586.
^ Levine, M (1918). „Differentiation of B. coli and B. aerogenes on a simplified eosin-methylene blue agar”. J Infect Dis. 23: 43–47. doi:10.1086/infdis/23.1.43.
^ Washington JA (1996). „Principles of Diagnosis”. În Baron S; et al. Baron's Medical Microbiology (ed. 4th). Univ of Texas Medical Branch. ISBN 0-9631172-1-1.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

[Brock-1] Madigan M, Martinko J, ed. (2005). Brock Biology of Microorganisms (ed. 11th). Prentice Hall. ISBN 0-13-144329-1.

[2] Birgit Hadeler, Sirkka Scholz, Ralf Reski (1995) Gelrite and agar differently influence cytokinin-sensitivity of a moss. Journal of Plant Physiology 146, 369–371

[Sherris-3] Ryan KJ, Ray CG, ed. (2004). Sherris Medical Microbiology (ed. 4th). McGraw Hill. ISBN 0-8385-8529-9.

[4] „Bulion” la DEX online

[pmid10523586-5] Sandven P; Lassen J (noiembrie 1999). „Importance of selective media for recovery of yeasts from clinical specimens”. Journal of Clinical Microbiology. 37 (11): 3731–2. PMC 85742 . PMID 10523586.

[6] Levine, M (1918). „Differentiation of B. coli and B. aerogenes on a simplified eosin-methylene blue agar”. J Infect Dis. 23: 43–47. doi:10.1086/infdis/23.1.43.

[Baron-7] Washington JA (1996). „Principles of Diagnosis”. În Baron S; et al. Baron's Medical Microbiology (ed. 4th). Univ of Texas Medical Branch. ISBN 0-9631172-1-1.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]