Vizualizare sursă pentru „Limbi quechua”

{{despre|'''limba vorbită în America de Sud'''|alte utilizări|Quechua (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Limbă
| culoare             =
| nume                = Quechua <br /> 
| numenativ           = Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi
| țări                = [[Argentina]], [[Bolivia]], [[Chile]], [[Columbia]], [[Ecuador]] și [[Peru]]
| regiune             = [[Anzii Cordilieri]]
| vorbitori           = circa 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi
| loc                 = 65
| sistem de scriere   = [[alfabetul latin]]
| tipologie           =
<!--familii de limbi-->
| fam1                = [[:en:Quechuan languages|Quechuan]]
| fam2    =
| fam3    =
| fam4    =
<!--Statut oficial-->
| națiune            = [[Peru]] și [[Bolivia]]
| agenție            =  [[Academia Mayor de la Lengua Quechua]]
| iso1               = qu 
| iso2               = que 
| sil                = q
| ld1                = Quechua (generic)<br />many [[Quechuan languages|varieties of Quechua]] have their own codes.
| hartă              = [[Fișier:Quechua speaking world.png|280px|center|Quechua]]<div style="text-align:center"><small>Hartă a extinderii lumii quechuafone,<br />indicând toate regiunile unde se vorbește.</div></small>
| transliterație     = 
|}}

'''Quechua''', în ''limba quechua'', '''Qhichwa simi''', sau '''Runa Simi''', este o limbă [[:en:Native American language|nativ americană]] a [[America de Sud|Americii de Sud]]. A fost vorbită de-a lungul [[Munte|munților]] [[Anzii Cordilieri]] cu mult înainte de constituirea [[Imperiul Inca|Imperiului Inca]], care a folosit-o ca [[limbă oficială]]. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a [[Altiplano]], prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din [[America de Sud]], incluzând [[Peru]], sud-vestul și centrul [[Bolivia|Boliviei]], sudul [[Columbia|Columbiei]] și al [[Ecuador]]-ului, nord-vestul [[Argentina|Argentinei]] și nordul [[Chile]]. Este cea mai răspândită limbă vorbită de [[:en:Indigenous peoples of the Americas|locuitorii nativi]] ai celor două [[America|Americi]].

Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre [[Lingvistică|lingviști]] consideră că ceea ce se numește ''quechua'' este o familie de [[:en:Quechuan languages|limbi de tip quechua]], având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte [[Limbă|limbi]].<ref>{{citation
  |last=Torero
  |first=Alfredo
  | contribution = La familia lingûística quechua
  |year=1983
  |title=América Latina en sus lenguas indígenas
  | place = Caracas
  |publisher=Monte Ávila
  |id=ISBN 9233019268 }}</ref>
<ref>{{citation
  |last=Torero
  |first=Alfredo
  |year=1974
  |title=El quechua y la historia social andina
  | place = Lima
  |publisher=Universidad Ricardo Palma, Dirección Universitaria de Investigación
  |id=ISBN 9786034502109 }}</ref> 
<ref>[http://www.ethnologue.com/show_family.asp?subid=90769 Ethnologue report for Quechuan (SIL)]</ref>

Quechua este o limbă regulată [[Limbă aglutinantă|aglutinantă]], spre deosebire de limbile de [[:en:Fusional language|fuziune]]. Ordinea normală într-o propoziție este [[Limbă SOV|SOV]] (subiect - obiect - verb). Numărul mare de [[sufix]]e schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), [[:en:Evidentiality|evidențialitatea]] (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând [[:en:Topic (linguistics)|topicul]], precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.

== Istorie ==

== Distribuție geografică ==
[[Fișier:Quechua (subgrupos).svg|thumb|350px]]

Astăzi există patru grupuri mari:

* [[Quechua I]] sau ''Waywash'', cea mai întâlnită ramură a quechuei,<ref>Lyle Campbell, ''American Indian Languages: The Historical Linguistics of Native America'', Oxford University Press, 1997, p. 189</ref> 

* [[Quechua II]] sau ''Wanp'una (Călător)'' este împărțită pe trei ramuri.


== Număr de vorbitori ==

* Argentina: 100.000
* Bolivia: 2.100.000 (2001)
* Brazilia: necunoscut
* Columbia: 9.000 (etnolog)
* Ecuador: între 500.000 și 1.000.000
* Peru: 3.200.000 (1993)

== Vocabular ==

== Fonologie ==

Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.

=== Vocale ===
Quechua folosește doar trei vocale: {{IPA|/a/}} {{IPA|/i/}} și {{IPA|/u/}}, asemănător cu [[limba aymara]]. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale {{IPA|[æ] [ɪ]}} și respectiv {{IPA|[ʊ]}}, deși vocalele [[Limba spaniolă|spaniole]] {{IPA|/a/}} {{IPA|/i/}} și {{IPA|/u/}} pot fi folosite. Când vocalele apar lângă [[consoană uvulară|consoanele uvulare]] {{IPA|/q/}}, {{IPA|/qʼ/}} și {{IPA|/qʰ/}}, sunt pronunțate {{IPA|[ɑ]}}, {{IPA|[ɛ]}} și {{IPA|[ɔ]}}.

=== Consoane ===

{| class="wikitable"
|-----
|
! [[Consoană labială|labială]]
! [[Consoană alveolară|alveolară]]
! [[Consoană postalveolară|postalveolară]]
! [[Consoană palatală|palatală]]
! [[Consoană velară|velară]]
! [[Consoană uvulară|uvulară]]
! [[Consoană glotală|glotală]]
|- bgcolor="#F0F8FF"
! align="right"  | [[Consoană ocluzivă|oclusivă]] / [[Consoană africată|africată]]
| align="center" | {{IPA|p}}
| align="center" | {{IPA|t}}
| align="center" | {{IPA|tʃ}}
| align="center" |
| align="center" | {{IPA|k}}
| align="center" | {{IPA|q}}
| align="center" |
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right"  | oclusivă sau africată aspirată
| align="center" |  {{IPA|pʰ}}
| align="center" |  {{IPA|tʰ}}
| align="center" |  {{IPA|tʃʰ}}
| align="center" |
| align="center" |  {{IPA|kʰ}}
| align="center" |  {{IPA|qʰ}}
| align="center" |
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right"  | ejective
| align="center" |  {{IPA|p’}}
| align="center" |  {{IPA|t’}}
| align="center" |  {{IPA|tʃ’}}
| align="center" |
| align="center" |  {{IPA|k’}}
| align="center" |  {{IPA|q’}}
| align="center" |
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right"  | [[Consoană fricativă|fricative]]
| align="center" | 
| align="center" | {{IPA|s}}
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" | {{IPA|h}}
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right" | [[Consoană nazală|nazală]]
| align="center" | {{IPA|m}}
| align="center" | {{IPA|n}}
| align="center" |
| align="center" | {{IPA|ɲ}}
| align="center" | 
| align="center" | 
| align="center" |
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right" | [[Consoană laterală|laterală]]
| align="center" | 
| align="center" | {{IPA|l}}
| align="center" |
| align="center" | {{IPA|ʎ}}
| align="center" | 
| align="center" | 
| align="center" |
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right" | [[Consoană bătută|bătută]]
| align="center" | 
| align="center" | {{IPA|ɾ}}
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" | 
|-----bgcolor="#F0F8FF"
! align="right" | [[Consoană sonantă|sonantă]]
| align="center" | 
| align="center" |
| align="center" |
| align="center" | {{IPA|j}}
| align="center" | {{IPA|w}}
| align="center" |
| align="center" |
|}

Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este [[fonem]]ică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.

{{Listen|filename=qu-pata_phata_p'ata.ogg|title=Voiceless bilabial plosives|description=Pronunția fonemelor bazate pe consoane oclusive bilabiale surde în Quechua|format=[[Ogg]]}}

Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.

== Sistemul de scriere ==

== Gramatică ==
=== Pronumele personale ===

{| border="1" cellpadding="4" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px gray solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%; vertical-align: center;"
| colspan=2 rowspan=2 style="background:white;border-top:2px white solid;border-right:1px solid gray;border-bottom:1px solid gray;border-left:2px white solid;"|
| colspan=2 align="center" style="background:#9FB6CD;"|<big>'''Number'''</big>
|-
| align="center" style="background:#B9D3EE"|'' '''Singular''' ''
| align="center" style="background:#B9D3EE"|'' '''Plural''' ''
|-
| rowspan=3 style="background:#9FB6CD"|<big>'''Persoană'''</big>
| align="center" style="background:#B9D3EE"|'' '''Întâi''' ''
|Ñuqa
|Ñuqanchik ''(inclusiv)''
Ñuqayku ''(exclusiv)''
|-
| align="center" style="background:#B9D3EE"|'' '''A doua''' ''
|Qam
|Qamkuna
|-
| align="center" style="background:#B9D3EE"|'' '''A treia''' ''
|Pay
|Paykuna
|}

În quechua, există șapte [[pronume]] personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, '''eu, tu, el / ea''', respectiv '''noi, voi''' și '''ei /ele''', dar persoana întâi plural ('''noi''') este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită ''[[:en:Clusivity|inclusivă]]'', respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită ''exclusivă''. Quechua adaugă, de asemenea, [[sufix]]ul ''-kuna'' la persoanele a doua și a treia singular, ''qam'' și ''pay'' pentru a crea formele de plural ''qam-kuna'' și ''pay-kuna''.

=== Adjective ===

[[Adjectiv]]ele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.

=== Numerale ===

* [[Numeral cardinal|Numerale cardinale]]. ''ch'usaq'' (0), ''huk'' (1), ''iskay'' (2), ''kimsa'' (3), ''tawa'' (4), ''pichqa'' (5), ''suqta'' (6), ''qanchis'' (7), ''pusaq'' (8), ''isqun'' (9), ''chunka'' (10), ''chunka hukniyuq'' (11), ''chunka iskayniyuq'' (12), ''iskay chunka'' (20), ''pachak'' (100), ''waranqa'' (1,000), ''hunu'' (1,000,000), ''lluna'' (1,000,000,000,000).

=== Substantive ===

=== Adverbe ===

=== Verbe ===

=== Particule gramaticale ===

=== Evidențiațialitate ===

== În cultura populară ==


== Vezi și ==
* [[Limba aimara]]
* [[Anzi]]

== Note ==
<references />

== Referințe ==
{{ref sus}}
{{Coloane-listă|colwidth=30em|
* Cerrón-Palomino, Rodolfo. ''Lingüística Quechua'', Centro de Estudios Rurales Andinos [[Bartolomé de las Casas]], 2nd ed. 2003
* Cole, Peter. "Imbabura Quechua", North-Holland (Lingua Descriptive Studies 5), Amsterdam 1982.
* Cusihuamán, Antonio, ''Diccionario Quechua Cuzco-Collao'', Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691365
* Cusihuamán, Antonio, ''Gramática Quechua Cuzco-Collao'', Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691373
* Mannheim, Bruce, ''The Language of the Inka since the European Invasion'', University of Texas Press, 1991, ISBN 0292746636
* Rodríguez Champi, Albino. (2006). Quechua de Cusco. ''Ilustraciones fonéticas de lenguas amerindias'', ed. Stephen A. Marlett. Lima: SIL International y Universidad Ricardo Palma. [http://lengamer.org/publicaciones/trabajos/quechua_cusco_afi.pdf]
}}
{{ref jos}}

== Bibliografie ==
{{ref sus}}
* Adelaar, Willem F. H. ''Tarma Quechua: Grammar, Texts, Dictionary''. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977.
* Bills, Garland D., Bernardo Vallejo C., and Rudolph C. Troike. ''An Introduction to Spoken Bolivian Quechua''. Special publication of the Institute of Latin American Studies, the University of Texas at Austin. Austin: Published for the Institute of Latin American Studies by the University of Texas Press, 1969. ISBN 0292700199
* Curl, John, ''Ancient American Poets''. Tempe AZ: Bilingual Press, 2005.ISBN 1-931010-21-8 http://red-coral.net/Pach.html
* Gifford, Douglas. ''Time Metaphors in Aymara and Quechua''. St. Andrews: University of St. Andrews, 1986.
* Harrison, Regina. ''Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language and Culture''. Austin: University of Texas Press, 1989. ISBN 0292776276
* Jake, Janice L. ''Grammatical Relations in Imbabura Quechua''. Outstanding dissertations in linguistics. New York: Garland Pub, 1985. ISBN 082405475X
* King, Kendall A. ''Language Revitalization Processes and Prospects: Quichua in the Ecuadorian Andes''. Bilingual education and bilingualism, 24. Clevedon, UK: Multilingual Matters LTD, 2001. ISBN 1853594954
* King, Kendall A., and Nancy H. Hornberger. ''Quechua Sociolinguistics''. Berlin: Mouton de Gruyter, 2004.
* Lara, Jesús, Maria A. Proser, and James Scully. ''Quechua Peoples Poetry''. Willimantic, Conn: Curbstone Press, 1976. ISBN 0915306093
* Lefebvre, Claire, and [[Pieter Muysken]]. ''Mixed Categories: Nominalizations in Quechua''. Studies in natural language and linguistic theory, [v. 11]. Dordrecht, Holland: Kluwer Academic Publishers, 1988. ISBN 1556080506
* Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. ''Relative Clauses in Cuzco Quechua: Interactions between Core and Periphery''. Bloomington, Ind: Indiana University Linguistics Club, 1982.
* Muysken, Pieter. ''Syntactic Developments in the Verb Phrase of Ecuadorian Quechua''. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. ISBN 9031601519
* Nuckolls, Janis B. ''Sounds Like Life: Sound-Symbolic Grammar, Performance, and Cognition in Pastaza Quechua''. Oxford studies in anthropological linguistics, 2. New York: Oxford University Press, 1996. ISBN
* Parker, Gary John. ''Ayacucho Quechua Grammar and Dictionary''. Janua linguarum. Series practica, 82. The Hague: Mouton, 1969.
* Sánchez, Liliana. Quechua-Spanish Bilingualism: Interference and Convergence in Functional Categories. Language acquisition & language disorders, v. 35. Amsterdam: J. Benjamins Pub, 2003. ISBN 1588114716
* Weber, David. ''A Grammar of Huallaga (Huánuco) Quechua''. University of California publications in linguistics, v. 112. Berkeley: University of California Press, 1989. ISBN 0520097327
* Wright, Ronald, and Nilda Callañaupa. ''Quechua Phrasebook''. Hawthorn, Vic., Australia: Lonely Planet, 1989. ISBN 0864420390
{{ref jos}}

== Legături externe ==
{{Wikibookspar|Quechua}}
{{Wiktionarylang|code=qu}}
* [http://webs.satlink.com/usuarios/r/rory/main.htm El Quechua de Santiago del Estero] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091212173051/http://webs.satlink.com/usuarios/r/rory/main.htm |date=2009-12-12 }}, extensive site covering the grammar of Argentinian Quechua (in Spanish)
* [http://www.runasimi.de runasimi.de] Multilingual Quechua website with online dictionary (xls) Quechua - German - English - Spanish.
* [http://www.quechua.org.uk Quechua Language and Linguistics] an extensive site.
** [http://www.quechua.org.uk/Eng/Sounds The Sounds of the Andean Languages] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070109094302/http://www.quechua.org.uk/Eng/Sounds/ |date=2007-01-09 }} listen online to pronunciations of Quechua words, see photos of speakers and their home regions, learn about the origins and varieties of Quechua.
* [http://dolphin.upenn.edu/~scoronel/quechua.html CyberQuechua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071021012808/http://dolphin.upenn.edu/~scoronel/quechua.html |date=2007-10-21 }}, by the Quechua-speaking linguist Serafín Coronel Molina.
* [http://portal.huascaran.edu.pe:8080/CIApps/Curricular/Diccionario/index.htm Multilingual Dictionary: Spanish - Quechua (Cusco, Ayacucho, Junín, Ancash) - Aymara] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090127055458/http://portal.huascaran.edu.pe:8080/CIApps/Curricular/Diccionario/index.htm |date=2009-01-27 }}
* [http://www.yungayperu.com.pe/Quechua%20Yungay.htm Toponimos del Quechua de Yungay, Peru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090511091231/http://www.yungayperu.com.pe/Quechua%20Yungay.htm |date=2009-05-11 }}
* [http://red-coral.net/Pach.html Sacred Hymns of Pachacutec]
* [http://www.quechuanetwork.org/dictionary.cfm?lang=e Quechua Network's Dictionary] a very good one.
* [http://www.andes.org/q_grammar.html Quechua lessons (www.andes.org)] in Spanish and English
* [http://www.yachay.com.pe/especiales/quechua/ Quechua course] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120808025140/http://www.yachay.com.pe/especiales/quechua/ |date=2012-08-08 }} in Spanish, by Demetrio Tupah Yupanki (Red Científica Peruana)
* [http://www.fedepi.org/Q/ Detailed map of the varieties of Quechua according to SIL (fedepi.org)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110726050639/http://www.fedepi.org/Q/ |date=2011-07-26 }}
* [http://www.websters-online-dictionary.org/definition/Quechua-english/ Quechua - English Dictionary]: from [http://www.websters-online-dictionary.org Webster's Online Dictionary] - the Rosetta Edition.
* [http://www.websters-online-dictionary.org/definition/Ecuadorian+Quechua-english/ Ecuadorian Quechua - English Dictionary] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120223164907/http://www.websters-online-dictionary.org/ |date=2012-02-23 }}: from [http://www.websters-online-dictionary.org Webster's Online Dictionary] - the Rosetta Edition.
* [http://www.google.com/intl/qu/ Google Quechua]<!-- '''Note:''' You can also help Wikipedia by translating the [http://es.wikipedia.org/wiki/Idioma_quechua Spanish language article] '''Needs further rewriting, but I translated most of the Spanish language article''' -->
* [http://www.runasimipi.org/blanco-en.php?file=diccionarios 5 Quechua dictionaries online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090818181028/http://www.runasimipi.org/blanco-en.php?file=diccionarios |date=2009-08-18 }}

{{Template group
|list =
{{Official languages of South America}}
{{Languages of Chile}}
}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Limbi aglutinate]]
[[Categorie:Limbi din Argentina]]
[[Categorie:Limbi din Bolivia]]
[[Categorie:Limbi din Chile]]
[[Categorie:Limbi din Columbia]]
[[Categorie:Limbi din Ecuador]]
[[Categorie:Limbi din Peru]]
[[Categorie:Limbi amerindiene|Quechua]]