Vizualizare sursă pentru „Hotel Concordia”

'''Hotelul Concordia''' este o [[clădire]] din [[București]] de pe fosta ''Uliță Nemțească'', care a găzduit istorica întâlnire politică din apartamentul 5, de la etajul 1, întâlnire care a avut loc în noaptea de [[23 ianuarie|23]] spre [[24 ianuarie]] [[1859]], în care s-a hotărât [[Unirea Principatelor Române]] prin dubla alegere a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] drept domn al [[Țara Românească|țării Românești]], după ce fusese ales domn al [[Principatul Moldovei|Moldovei]], la [[5 ianuarie]] [[1859]].<ref name="cp2011-08-02">[http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Hotelul-Concordia-Unirea-Principatelor-Romane_0_45596554.html Hotelul Concordia, locul unde s-a hotărât Unirea Principatelor Române], 20 noiembrie 2006, Florentina Stoian, adevarul.ro, accesat la 2 august 2011</ref>

Atât deputații majorității conservatoare, cât și cei ai [[Partida Națională|Partidei Naționale]] căutau o soluție. În cele din urmă, la propunerea lui [[Dimitrie Ghica]], a fost adoptată soluția dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depășire a impasului.

== Istoricul clădirii ==
Hotelul, care este amplasat pe [[Strada Smârdan|strada Smârdan]] nr. 39, sector 3, în [[Centrul istoric al Bucureștiului|centrul istoric]] al [[București]]ului, a fost construit în anul [[1852]] și avea 90 de camere<ref name="c2011-08-02">[http://www.adevarul.ro/actualitate/Casa-Unirii-Principatelor-Romane-darame_0_43797441.html Casa Unirii Principatelor Române stă să se dărâme], 23 ianuarie 2007, Florel Manu, adevarul.ro, accesat la 2 august 2011</ref>.

=== Incendii ===
În anul 1884, un incendiu a izbucnit în strada [[Strada Smârdan|Smârdan]]. Hotelul Concordia, proprietate pe atunci a maiorului Fănuță, a luat foc și a ars în mare parte. Refăcut, hotelul a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902.<ref name="cp2011-12-09">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/hotel-concordia-locul-unde-istoria-tine-de-profit-video-856098.html Hotel Concordia, locul unde istoria ține de profit], 24 iunie 2009, Andreea Dogar, evz.ro, accesat la 9 decembrie 2011</ref>

Concordia a funcționat până în timpul celui de-[[al doilea război mondial]], iar în timpul comunismului a fost administrat de [[ICRAL]] și repartizat oamenilor muncii.<ref name="cp2011-12-09" />

=== Retrocedare ===
Imobilul a fost câștigat în instanță de un cetățean străin, Giurchescu Maria Luiza, care a primit imobilul de la [[Primăria Municipiului București|Primăria Capitalei]], în anul 2002, prin Legea 10. Imediat, noul proprietar l-a vândut firmei ''Ro Naturstein SRL'' în octombrie 2003, pentru suma de 300.000 de [[dolar]]i americani.<ref name="cp2011-12-09" />

La momentul achiziției de către proprietarii actuali, clădirea era deținută 90% de RO NATURSTEIN SRL (o firmă cu 2 asociați italieni), restul de 10% aflându-se în proprietatea unui cetățean maghiar. La rândul lor, aceștia dobândiseră clădirea de la moștenitoarea dreptului de proprietate, Maria Luiza Ghiurcescu (persoană cu dublă cetățenie: italiană și română), căreia îi fusese retrocedat, prin restituire în natură, în anul 2003.

Pentru fiecare dintre aceste tranzacții, statul român a avut drept de preempțiune și a ales în mod voluntar, explicit și repetat să nu îl exercite. Entitățile administrative care ar fi putut să își exercite acest drept, pe cale legală informate, sunt: Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural al Municipiului București (Ministerul Culturii și Cultelor), respectiv Primăria Municipiului București (Serviciul de Cultură). Deși au avut prioritate, reiterăm că ambele instituții, în mod expres, nu au dorit să își exercite dobândirea proprietății acestui bun în tranzacțiile amintite.

În prezent, clădirea este consolidată și restaurată complet, de la subsol până la ultimul etaj. Fațadele sunt executate integral, învelitoare acoperiș, utilități – absolut toate fiind finalizate cu mare grijă. Se estimează că investiția actualilor proprietari va depăși 8 milioane de euro. Aceștia nu sunt afiliați niciunui partid politic și nu au avut niciodată afaceri cu statul roman, singura sursă de venituri fiind business-ul deținut în domeniul transportului maritim.

Singurul interviu acordat, până în prezent de aceștia, se regăsește aici:

https://www.clubantreprenor.ro/2022/12/16/interviu-cu-gabriel-panoiu-renasterea-hotelului-concordia/?fbclid=IwAR3RxswQ_aSrgoP9e_vgAW6tyOIjN4eSZr5huHhNdxoRlPBmXsILh-cZzXo

Destinația finală Grand Hotel Concordia va coincide celei originale, fiind cea de hotel/restaurant/cafenea și va purta numele de „GRAND HOTEL CONCORDIA BUCHAREST 1852”. Estimăm că deschiderea oficială va avea loc în toamna anului 2023.

=== Clădire aflată pe ''Lista monumentelor istorice'' ===
Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2025, {{codLMI|B-II-m-B-19708}}.<ref>[http://www.cultura.abt.ro/Files/GenericFiles/LMI-2010.pdf Lista monumentelor istorice 2010 Municipiul București - cultura.abt.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120610112533/http://www.cultura.abt.ro/Files/GenericFiles/LMI-2010.pdf |date=2012-06-10 }}, accesat la 6 septembrie 2014</ref>

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
* [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/hotel-concordia-cladirea-unde-s-a-pecetluit-unirea-principatelor-salvata-din-flacari-ingropata-de-ignoranta Hotel Concordia, clădirea unde s-a pecetluit Unirea Principatelor, salvată din flăcări, îngropată de ignoranță] (accesat la 24 ianuarie 2018)
{{coord|44.430802|26.0999444|format=dms|region:RO-B_type:landmark|display=title}}
{{Mica Unire}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Fondări în 1852]]
[[Categorie:1859 în Principatele Române]]
[[Categorie:Hoteluri din București|Concordia]]
[[Categorie:Monumente istorice de arhitectură din București]]
[[Categorie:Unirea Principatelor Române]]