Vizualizare sursă pentru „Goldmark”

{{Titlu cursiv}} 

{{Infocaseta Monedă
|nume=Goldmark
|prima emitere = 1873
| imaginea_1 = Hamburg 5 Mark Revers.JPG
| denumirea_imaginii_1 = 5 mărci de aur (1877)
|țări_utilizatoare = [[Fișier:Flag of Germany (1867–1918).svg|20px]] [[Imperiul German]] ([[al II-lea Reich]])
| simbol = ℳ
}}
'''''Goldmark''''' (în [[română]]: ''marcă-aur''), oficial numit simplu '''Mark''' (în română: ''marcă''), respectiv abreviat Mk sau ℳ, a fost [[Monedă|moneda]] de cont utilizată în [[Imperiul German]] ([[al II-lea Reich]]), între [[1873]] și [[1914]]. A înlocuit diverse monede locale (între care [[Florin (monedă)|florin]]ul (Guldenul) din Sud și [[Taler]]ul din Nord<ref>Care echivala cu circa 3 Goldmark.</ref>) aflate în uz înainte de [[Unificarea Germaniei|unificarea germană]] (1871).

==Istoric==
Originea cuvântului ''Mark'' este unitatea de [[masă]] în vigoare încă din [[Evul Mediu]] carolingian. Era echivalentă cu {{unitate|233.85|de grame}}. În [[1566]], la [[Leipzig]], marca de [[Köln]] a servit la fondarea [[Taler]]ului / Thalerului [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Romano-German]]. 

Înainte de crearea Goldmark, [[Prusia]] a dominat economic zona geografică situată aproximativ la nord de [[Imperiul Austro-Ungar]].În urma diverselor reforme monetare și economice, inclusiv Zollverein, a fost adoptată o monedă convențională de schimb de bani derivată din [[Taler]], [[Vereinthaler]]. Ea cântărea {{unitate|16.70357|de grame}}.

[[Imperiul German]] a fost fondat în urma [[Războiul franco-prusac|Războiului franco-prusac]]; [[Reichstag (Imperiul German)|Reichstagul Germaniei unificate]] a votat [[Legea monetară prusacă din 4 decembrie 1871]]<ref>După {{Ouvrage|langue=Francais|auteur1=|titre=Les monnaies du monde|passage=32|lieu=|éditeur=Gallimard|année=|pages totales=|isbn=|lire en ligne=}}</ref>, instaurând Marca drept monedă unică a Imperiului bazată pe un [[etalon-aur]] strict, apoi a creat, prin [[Legea monetară germană din 9 iulie 1873]], Marca-aur ca monedă de cont și de rezervă, utilizând, mai întâi cele cinci miliarde de [[Franc francez|franci-aur]] vărsați cu titlul de [[Războiul franco-prusac|despăgubiri de război]] de către [[Franța]] — care a lansat din nou un împrumut național pentru a-și onora scadențele —, apoi, începând din [[1890]] [[aur]]ul extras din minele din [[Africa Germană de Sud-Vest]] și fără îndoială și din alte colonii germane africane pentru a mări [[masa monetară]] cu piese montare divizionare. 

Crearea acestei monede imperiale a condus în desuetudine particularismele monetare izvorâte din ''[[Kleinstaaterei]]'' german  (între altele [[Florin (monedă)|florin]]ul Germaniei de nord). Aceasta a provocat retragerea din circulație a unor enorme mase de monedă metalică; trebuia, pentru recuperarea [[Metal prețios|metalelor prețioase]] din acești [[Masa monetară|bani gheață]], să se implementeze o industrie specifică. Astfel în [[1873]], vechiul [[Monetărie|atelier monetar]] din [[Frankfurt pe Main|Frankfurt]] să se convertească într-o [[societate pe acțiuni]]: [[Degussa]], care, de la crearea sa, a beneficiat de un privilegiu bancar care o autoriza să cumpere monede și să le topească pentru a extrage aurul și [[argint]]ul din ele.<ref>După {{Ouvrage|langue=allemand|auteur1=Coll.|titre=Im Zeichen von Sonne und Mond |sous-titre=von der Frankfurter Münzscheiderei zum Weltunternehmen Degussa AG Unbekannter Einband |année 1993|éditeur=Degussa}}.</ref> În curând, societatea și-a extins activitatea de recuperare a metalelor prețioase din aliaje, bijuterii și alte obiecte prețioase (îndeosebi poleiala de pe [[cristal (sticlă)|cristal]]uri și [[ceramică]]).

Noua unitate de cont a adoptat [[Sistem zecimal|sistemul zecimal]]: 1 Mark = 100 pf. Rata de conversie a fost fixată la 3 Mark pentru 1 Thaler / [[Taler]].

În 1873, rata de conversie între Mark și aur a fost fixată la {{unitate|0.358425|g}} de aur fin sau {{unitate|5|g}} de argint fin pe unitate.

Piesa cu valoare nominală de {{unitate|20|Mark}} din aur cântărește {{unitate|7.9650|grame}} având [[Titlu (aliaj)|titlul]] de {{nobr|900/1000}}, adică {{unitate|7.1685|grame}} de aur fin.<ref>Prin comparație, piesa cu valoare nominală de {{unitate|20|[[Franc francez|franci-aur]]}} cântărește {{unitate|6.45|grame}} având titlul de {{nobr|900/1000}}, adică {{unitate|5.805|grame}} de aur fin: cursul Mark /vs/ franc-aur înainte de 1914 era deci de {{unitate|1.23488|franc}}i.</ref>

Din septembrie [[1914]], din cauza [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], marca a încetat să fie convertibilă în aur și a fost înlocuită de [[Papiermark]] (marcă-hârtie) apoi, după multe vicisitudini financiare, de [[Reichsmark]] în [[1924]].

===Piese monetare metalice curente (1873-1914)===
* [[Pfennig]] de [[bronz]]: 1, 2
* Pfennig de [[cupru]]-[[nichel]]: 5, 10
* Pfennig de nichel: 20, 25
* Pfennig de argint 20, 50 
* Mark de argint: ½, 1, 2, 3, 5
* Mark de aur: 5, 10 et 20

Pe [[avers]]ul pieselor cu o valoare nominală mai mare de 1 Mark, Institutul de Emisiune German a autorizat baterea unor portrete și titluri ale diferiților regi și prinți ai fostei Confederații Germanice

<gallery>
Fișier:1-Pfennig-Coin-Deutsches-Reich-1898-A-JR-4363-4364.jpg|1 Pfennig de bronz (1898).
Fișier:J2 1874A 2 PF Deutsches Reich.jpg|2 pfennigi de bronz (1874).
Fișier:5 pf 1897.jpg|5 pfennigi de [[cupru-nichel]] (1897).
Fișier:10 Pfennig 1900.jpg|10 pfennigi de cupru-nichel (1900).
Fișier:20-Pfennig-Coin-Deutsches-Reich-1874-A-JR-4343-4344.jpg|20 pfennigi de nichel (1874).
Fișier:25-Pfennig-Coin-Deutsches-Reich-1912-F-JR-4403-4406.jpg|25 pfennigi de nichel (1912).
Fișier:50 Pfennig Avers.jpg|50 pfennigi de argint (1876).
Fișier:Half mark 1906.jpg| ½ Mark de argint (1906).
Fișier:1-Mark-Coin-Deutsches-Reich-1915-E-JR-4420-4421.jpg|1 Mark de argint (1915).
Fișier:Funf mark 1907.jpg|5 mărci de argint; efigia kaiserului [[Wilhelm al II-lea al Germaniei|Wilhelm al II-lea]], totodată ''rege al Prusiei'' (1907).
Fișier:Hamburg 5 Mark Revers.JPG|5 mări de aur (1877).
Fișier:Preußen Wilhelm I 10 Mark Revers.JPG|10 mărci de aur or (1880); pe revers: efigia lui [[Wilhelm I al Prusiei]].
Fișier:Sachsen Georg 20 Mark Revers.JPG|20 mărci de aur (1903); pe revers efigia lui [[Georg de Saxonia]].
</gallery>

===Bancnote===
Una dintre dispozițiile legii monetare din 1873 a dispus retragerea de la începutul anului [[1876]] a banilor de hârtie emiși de guvernele statelor federate din Reich, precum și toate bancnotele exprimate în vechile unități de cont. Doar bancnotele exprimate în mărci sunt de acum autorizate.

Instituită în [[1875]], [[Reichsbank]] nu avea monopolul creării bancnotelor și, spre deosebire de [[Banque de France]] sau [[Banca Națională a României]], tolera emiterea de bancnote (''Notenbanken'') în patru instituții regionale care și-au păstrat privilegiile de emisiune. Aceste regiuni sunt [[Marele Ducat de Baden]], [[Regatul Bavariei]], [[Regatul Saxoniei]] și [[Regatul Württemberg]].

Statul german a început emisiunea de cupiuri prin ''Reichskassenschein'' (bancnote garantate de Trezorerie) denumite ulterior ''Darlehnskassenschein'' (bancnote emise de „Casa de Împrumut [de război]” sau „Fonduri alimentate prin împrumut de război”, începând din august [[1914]]. ''Reichskassenschein'' a fost abilitată să emită cupiurui cu valori nominale mici. Această situație a fost judecată ca fiind extrem de complexă până în 1910. ''Reichskassenschein'' avea misiunea să administreze datoria tuturor statelor germane înainte de unificarea din 1871, printr-un organism denumit ''Reichsschuldenverwaltung''. Verificarea și încheierea conturilor s-au încheiat în jurul anului 1900 înainte de a deveni din nou o prioritate națională în august 1914.

====Emisiuni ale Reichskassenschein====
<gallery>
Fișier:5MarkReichskassenschein1904.jpg|5 mărci (1874).
Fișier:Dks 1906 10 mark.jpg|10 mărci (1906).
</gallery>

Reichsbank a emis, de asemenea, din 1908 cupiuri garantate în special prin numerarul său de aur, cu valori nominale de 20, 100 și 1000 de mărci (denumite ''Reichsbanknoten'': „bancnote Reichsbank”).

====Emisiuni ale Reichbank (1908-1914)====
<gallery>
Fișier:20 Reichsmark 1914.jpg|{{unitate|20|de mărci}} (februarie 1914, recto).
Fișier:20 Mark 1914 back.jpg|{{unitate|20 de mărci}} (verso).
Fișier:100ReichsmarkGermany1908.jpg|{{unitate|100|de mărci}} tip 1908 (recto).
Fișier:Banknote10a.jpg| {{unitate|100|de mărci}} tip 1908 (verso).
Fișier:100 Mark 1910 front.jpg|{{unitate|100|de mărci}} (tip 1910, recto).
Fișier:100 Mark 1910 back.jpg|{{unitate|100|de mărci}} (tip 1910, verso).
Fișier:Banknote11.jpg|{{unitate|1000|de mărci}} (1910, recto).
Fișier:Banknote11a.jpg|{{unitate|1000|de mărci}} (verso).
</gallery>

==Note==
<References/>

==Bibliografie==
* Louis Rothschild: ''Handbuch der gesamten Handelswissenschaften für ältere und jüngere Kaufleute, sowie für Fabrikanten, Gewerbetreibende, Verkehrsbeamte, Anwälte und Richter.'' Bearb. von M. Haushofer u. a., Verl. für Sprach- u. Handelswiss., 1.–4. Aufl. Berlin 1889 ([http://dlib-pr.mpier.mpg.de/index.htm Online-Ausgabe: Max-Planck-Institut für europäische Rechtsgeschichte, Frankfurt am Main 2002] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200622012825/http://dlib-pr.mpier.mpg.de/index.htm |date=2020-06-22 }}).
* Arthur Suhle: ''Die Münze. Von d. Anfängen bis zur europäischen Neuzeit.'' Verlag Koehler & Amelang, Leipzig 1970.
* R. Telschow (Hrsg.:): ''Der gesamte Geschäftsverkehr mit der Reichsbank. Ein Handbuch f. d. Publikum.'' Verlag Dürr’sche Buchhandlung, Leipzig 1893 (11. Auflage, Leipzig: Gloeckner 1912).
* Reinhold Zilch: ''Die Geschichte der kleinen Reichsbanknoten zu 20 und 50 Mark.'' Staatliche Museen zu Berlin, Münzkabinett, Heft 7, 1979.
* Georg Obst: ''Geld-, Bank- und Börsenwesen.'' 1. Auflage. 1900; 32. Auflage. Poeschel, Stuttgart 1948 (40., völlig überarb. Aufl.), hrsg. von Jürgen von Hagen und Johannes Heinrich von Stein, Stuttgart: Schäffer-Poeschel, 2000, ISBN 3-7910-1246-0.
* Friedrich Heinrich Schloessing: ''Der Kaufmann auf der Hoehe der Zeit.'' C. Regenhardt, Berlin 1908.
* Heinrich Kaufmann: ''Jahresbericht des Zentralverbandes dt. Konsumvereine für 1912 (u.&nbsp;a. Jahre).''Verlagsges. dt. Konsumvereine, Hamburg 1913 (u.&nbsp;a. Jahre).
* Kurt Jaeger: ''Die deutschen Münzen seit 1871: mit Prägezahlen und Bewertungen.'' 19., erw. Auflage. Bearb. von Helmut Kahnt; H. Gietl Verlag, Regenstauf 2005, ISBN 3-924861-97-8 (Bewertungen mit aktuellen Marktpreisen; mit allen deutschen Euro-Münzen).
* [[Wolfgang Trapp (Ingenieur)|Wolfgang Trapp]], Torsten Fried: ''Handbuch der Münzkunde und des Geldwesens in Deutschland'' Reclam, Stuttgart 2006, ISBN 3-15-010617-6.
* Jürgen Koppatz: ''Geldscheine des Deutschen Reiches.'' Transpress, Berlin 1988, ISBN 3-344-00300-3.
* Georg Bresin: ''Zum kommenden Staatsbankrott! Finanzreform oder Finanzrevolution? Ein Weg z. Wiederaufbau.'' Verlag Volkspolitik, Berlin-Wilmersdorf 1919, S. 17: „Zinsschuld Dt. Reich bis 1911“.
* „Reichs-Gesetzblatt“ (verschiedene Jahrgänge von 1871 bis 1890), Kaiserliches Post-Zeitungsamt.
* F.-W. Henning: ''Die Industrialisierung in Deutschland 1800 bis 1914.'' Verlag Ferdinand Schöningh, Paderborn/Zürich, 9. Auflage. 1995, ISBN 3-8252-0145-7.
* F.-W. Henning: ''Das industrialisierte Deutschland 1914 bis 1992.'' Verlag Ferdinand Schöningh, Paderborn/Zürich, 8. Auflage. 1993, ISBN 3-8252-0337-9.

{{Portal bar|Economie|Numismatică|Germania|Imperiul German}} 

[[Categorie:Foste monede germane]]
[[Categorie:Monede de aur]]
[[Categorie:Economie]]