Fișier:Schola italica picturae (Artă plastică) 2135 09.03.2012 Fond EA6BD48E83A1476D85BC98CB58DAAE1F.jpg

română Gavin Hamilton (1723-1798), un pictor scoțian stabilit la Roma a constituit o galerie ideală cu lucrări celebre din creația lui Raffael, Michelangelo, Leonardo, Correggio, Giorgione, Tizian, Tintoretto, Veronese, Carracci, Reni, Guercino, Carravaggio și alți maeștrii. Cele 40 de opere au fost gravate de cei mai buni gravori de reproducere ai epocii: Domenico Cunego, Giovanni Volpato, Angelo Campanella, Antonio Capellan, Camillo Tinti, Giuseppe Perini și François-Joseph Lonsing. Planșele au fost editate treptat, între anii 1769-1772, inclusiv pagina de titlu, datată în 1771. Albumul (40 de planșe și pagina de titlu) a fost publicat de Gavin Hamilton în 1773.

Pagina de titlu a albumului „Schola italica” a fost gravată de Giuseppe Sforza Perini, un gravor activ la Roma, apreciat pentru planșele sale care ilustrau antichități. Inscripția este scrisă cu majuscule (Capitalis Monumentalis, quadrata) imitând stilul inscripțiilor păstrate pe monumentele Romei antice. Coronamentul profilat al plăcii conține un medalion ornamentat cu o ghirlandă împletită din frunze de laur, prinsă cu un ribon. În medalion este amplasat un bust al zeiței Minerva, „Dea Roma”. Giuseppe Perini a reprodus un fragment din statuia Minervei Pacifera, piesă din Galeria Clementina, colecția de sculptură antică a papei Clemente XIII (1693-1769).

Pe antablament, Perini a amplasat două dintre cele mai frumoase figuri de „ignudi” pictate de Michelangelo Buonarroti (1475-1564) pe plafonul capelei Sixtine în 1512. În compoziția lui Michelangelo, figurile încadrează scena „Prima zi a creației” (Geneza: 1: 3-5), în care Dumnezeu a separat Lumina de Întuneric. Figurile au fost interpretate ca personificări ale momentelor zilei și nopții. La fel ca în compoziția lui Michelangelo, cele două figuri sunt unite printr-o ghirlandă împletită din frunze și ghinde de stejar și un medalion circular. Compoziția acestui medalion nu reproduce scena reprezentată pe plafonul Sixtinei, și anume „Ridicarea la cer a prorocului Ilie, într-un car de foc”. Giuseppe Perini a ales o altă imagine simbolică a Romei, „Lupoaica alăptând pe Romulus și Remus”, interpretând nu faimoasa Lupa Capitolina, ci un relief antic datat în sec. II, descoperit la Ostia, în care lupoaica întoarce capul spre cei doi prunci, prototip adesea interpretat în pictura Renașterii și a Barocului.

Schola italica picturae

1771

Perini, Giuseppe Sforza; (SC.); Michelangelo Buonarotti; (IN.); Hamilton, Gavin; (EX.)
Fișă: Maria Ordeanu

Vezi mai jos