Fișier:Plângerea lui Iisus (Artă decorativă) 2535 03.09.2008 Tezaur 20FF4953556F4D52B54AC274CF6DB69F.jpg

română Văl de procesiune, "aer", a cărui temă este legată de Jertfă, de momentul din Liturghie denumit "Văhodul cel Mare" și de anaforă. Trupul lui Iisus culcat, purtând nimb cruciger, este înconjurat de stele. Sus, în zbor, patru îngeri plângând își țin mâinile la ochi,a coperite de o năframă argintie.în dreptul îngerilor cuvântul grecesc "Aghios". Jos la colțuri, câte un serafim, iar în centru "tronuri", cercuri de foc înaripate, purtând pe ele "mulți ochi". Compoziția este încadrată de un chenar decorat cu cruci cu brațe egale (de Malta) înscrise în cerc, ce alternează cu flori stilizate alcătuite din vreji care se întrepătrund. Acesta constituie un motiv curent în broderiile bizantine din secolul XVI și care se păstrează în broderia moldvenească până la începutul secolului XVII la broderiile de la Sucevița din vremea Movileștilor. Tema Aerului de la Sucevița este identică cu aceea a Aerului de la Moldovița, cu diferența că aici chenarul cuprinde o inscripție liturgică și de danie (1484), iar cuvântul "sfânt" este în limba slavă. Tehnica de execuție a Aerului este asemănătoare cu a Epitafului de la Cozia (1395). Fondul de mătase este dublat de o pânză de in. Broderia este lucrată în punct pășit, executată cu mătase colorată și cu fir de argint aurit, răsucit pe mătase. Relieful veșmintelor, al motivelor decorative și al literelor inscripției este obținut printr-o umplutură din fir de bumbac răsucit. Fețele, mâinile și părul sunt brodate cu mătase fildeșie, respectiv maronie, direct pe fundalul de mătase.

Plângerea lui Iisus

Sec. XV

Fișă: Dobjanschi, Ana

Vezi mai jos