Fișier:Plângerea lui Iisus (Artă decorativă) 2037 27.01.2011 Tezaur 8CFAD188E2244F6C948AA6ADA8B1AA24.jpg
Plângerea_lui_Iisus_(Artă_decorativă)_2037_27.01.2011_Tezaur_8CFAD188E2244F6C948AA6ADA8B1AA24.jpg (593 × 500 pixeli, mărime fișier: 83 KB, tip MIME: image/jpeg)
Descriere fișier[modificare | modificare sursă]
Descriere |
română Sub raport iconografic, lucrarea reprezintă un val de procesiune "EPITAF", a cărei tema este legată de Jertfă, de momentul din Liturghie denumit Vahodul cel Mare și de anaforă. Trupul lui lisus, așezat pe piatra din Efes este înconjurat de sfinți și îngeri: la capul Mântuitorului, Fecioara Maria, îndurerată îl îmbrățișează, iar Maria Magdalena își exteriorizează disperarea printr-un gest sugestiv; la picioare, losif, Nicodim și o mironosiță, iar în centrul compoziției este redat Sf. loan Evanghelistul. De o parte și de alta a Domnului stau îngerii grupați câte patru, unii dintre ei țin în mâini ripide, pe care sunt scrise cuvintele "Sfânt, sfânt, sfânt" în limba greacă. Fundalul compoziției este presărat cu stele în formă de flori cu șapte petale. La colțurile epitafului sunt reprezentate simbolurile evangheliștilor, cu inițialele lor, iar dedesubt cuvintele în grecește (în traducere): "cântând, strigând, glas înălțând și grăind". O inscripție de danie, dublată spre interior de un chenar decorat cu motive vegetale, se desfășoară pe cele patru laturi ale epitafului. Pe latura de sus apare reprezentată stema Moldovei, iar pe latura de jos, stema familiei Movileștilor. Epitaful de la Sucevița este foarte asemănător cu cel de la Slatina (1556), atât ca iconografie cât și ca realizare tehnică; ambele exprimă un moment în evoluția broderiei moldovenești și anume faza sa către narativ și decorativ. La epitaful de la Sucevița, la redarea temei consacrate a Plângerii Domnului, personajele sunt mai numeroase, mai înghesuite și lipsite de elan, figurile lor și-au pierdut din expresivitate, contururile sunt îngreunate de mulțimea perlelor. În ansamblu, epitaful de la Sucevița păstrează toata strălucirea formală a unui obiect de artă somtuară, a unui prototip, creat de vestita școală moldovenească de broderie în a doua jumătate a secolului al XV-lea, însă ca rod al imitației și nu al creației. |
---|---|
Sursa | |
Data |
valeat 7100 (1595) |
Autor |
Fișă: Dobjanschi, Ana |
Permisiune |
Licențiere[modificare | modificare sursă]
Creative Commons Atribuire - Partajare-în-condiții-identice 4.0 Internațional (CC-BY-SA-4.0).
Această imagine este sub licență liberă și poate fi copiată la Wikimedia Commons. Fișierele libere sunt mai accesibile altor proiecte Wikimedia dacă sunt pe Commons. Orice utilizator poate efectua această operație.
Copiați la Commons cu ajutorul importatorului de fișiere |
Istoricul fișierului
Apăsați pe Data și ora pentru a vedea versiunea trimisă atunci.
Data și ora | Miniatură | Dimensiuni | Utilizator | Comentariu | |
---|---|---|---|---|---|
actuală | 27 septembrie 2021 23:56 | 593x500 (83 KB) | Strainubot (discuție | contribuții) | Imagine Cimec nouă |
Nu puteți suprascrie acest fișier.
Utilizarea fișierului
Următoarele pagini conțin această imagine: