Fișier:Peisaj marin după furtună (Artă plastică) 2506 20.01.2003 Tezaur 0EA7888936764248A17514939EC47F5F.jpg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Peisaj_marin_după_furtună_(Artă_plastică)_2506_20.01.2003_Tezaur_0EA7888936764248A17514939EC47F5F.jpg(699 × 385 pixeli, mărime fișier: 55 KB, tip MIME: image/jpeg)

Descriere fișier[modificare | modificare sursă]

Descriere

română Una din temele preferate de Momper, până către 1610, a fost peisajul montan pe care n-a obosit să-l redea până către sfârșitul vieții. Interesul acestui pictor s-a îndreptat apoi spre peisajul deluros valon și întinsele câmpii flamande. Mai rar s-a oprit Momper asupra peisajelor marine. În termenii realizării artistice, Peisajul marin dupa furtună a fost executat spre sfârșitul carierei pictorului. Marea, esența vieții și sursa de prosperitate pentru mulți cetățeni a devenit cel mai frecvent subiect în peisagistica flamandă și olandeză deoarece ea reprezenta viața de fiecare zi a marinarilor cu norocul si ghinionul ei. În mod obișnuit reprezentări cu furtună pe mare au avut semnificație simbolică. Vasul se referă la existența umană iar furtuna a reprezentat tentațiile și greutățile cu care se confruntă omul în călătoria prin viață. Pictura lui Momper este împărțită în mai multe planuri iar siluetele de pe țărm sunt sub "lumina reflectorului" asemeni actorilor aflați pe scenă, subliniind astfel rolul lor. Fascicolul de lumină din stânga are două repere: edificiile de pe colină și personajele de la țărm ce se pregătesc să vină în ajutorul celor aflați pe mare. Pesonajele îsi croiesc drum pe mare sau pe uscat, un drum ce pare că depinde de noroc, sub cerul acoperit de norii grei ce au adus furtuna. Aceasta este o coordonată ce crează atmosfera peisajului. Mișcarea amplă realizată prin jocul diagonalelor compuse de catargul bărcilor, de poziția arborilor și personajelor, raportată la orașul de pe colină oferă libertate de mișcare, emancipată față de regulile manieriste folosite anterior. Ceea ce contribuie la construcția lucrării este și armonia cromatică, Momper folosind paleta monocromă - brunuri calde, albastru gri în contraste luminoase - asemeni peisagiștilor flamanzi și olandezi precum Jan van Goyen și Solomon van Ruisdael. Meritul lui Momper constă în abordarea peisajului ca un subiect pitoresc cu dreptul său. El a făcut un pas înainte către emanciparea picturii de peisaj ca gen autonom în care acesta nu este numai cadru pentru un eveniment ci este tratat ca subiect în sine.

Sursa

Peisaj marin după furtună

Data

Sec. XVII

Autor

Momper, Joos de, zis Jodocus
Fișă: Tudoran-Ciungan, Maria Olimpia

Permisiune

Vezi mai jos

Licențiere[modificare | modificare sursă]

Domeniu public Această imagine se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani. DP//ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Peisaj_marin_dup%C4%83_furtun%C4%83_(Art%C4%83_plastic%C4%83)_2506_20.01.2003_Tezaur_0EA7888936764248A17514939EC47F5F.jpg

Istoricul fișierului

Apăsați pe Data și ora pentru a vedea versiunea trimisă atunci.

Data și oraMiniaturăDimensiuniUtilizatorComentariu
actuală30 septembrie 2021 16:06Miniatură pentru versiunea din 30 septembrie 2021 16:06699x385 (55 KB)Strainubot (discuție | contribuții)Imagine Cimec nouă

Informații