Fișier:Miracolul sclavului salvat de Sfântul Marcu (Artă plastică) 2129 04.03.2011 Fond 9DD40CACBB2749B18E7E2511F4ED6FAB.jpg
Miracolul_sclavului_salvat_de_Sfântul_Marcu_(Artă_plastică)_2129_04.03.2011_Fond_9DD40CACBB2749B18E7E2511F4ED6FAB.jpg (683 × 500 pixeli, mărime fișier: 103 KB, tip MIME: image/jpeg)
Descriere fișier[modificare | modificare sursă]
Descriere |
română În 1542, Tommaso Rangone, epitrop la „Scuola Grande di San Marco” din Veneția i-a cerut lui Tintoretto să picteze trei tablouri cu miracolele Sfântului Marcu, patronul școlii. Tabloul, care i-a servit lui Jackson ca model, a fost terminat în 1548 și a fost instalat în sala capitulară a școlii, astăzi fiind expus la Galeria Academiei din Veneția. Subiectul este relatat în „Legenda aurea” de Jacopo da Voragine și reprezintă episodul în care slujitorul unui nobil din Provența s-a dus să venereze relicvele Sf. Marcu, împotriva voinței stăpânului său. Drept pedeapsă, stăpânul său a pus să fie orbit și să i se zdrobească picioarele. În momentul începerii torturii, slujitorul a fost salvat în mod miraculos, chiar de Sf. Marcu. Intervenția „deus ex machina” a Sf. Marcu era considerată o neîntrecută realizare, de toți comentatorii operei lui Tintoretto. Compoziția plină de dinamism, construită pe opoziția diagonalelor, cu personaje în racursi și efecte de lumină dramatice, era privită cu uimire și admirație. Xilogravura lui J. B. Jackson interpretează corect proporțiile și redă cu măiestrie valorile clar-obscurale, însă omite două personaje în extremitatea dreaptă a gravurii. Nu era prima dată când Jackson opera simplificări ale compoziției originare, fiind preocupat mai ales de raporturile de lumină și umbră și de transpunerea acestora în valori tonale. În eseul său publicat în 1752, Jackson declara că a lucrat această xilogravură, împreună cu „Răstignirea” în maniera lui Ugo da Carpi, a cărui tehnică a redescoperit-o și a perfecționat-o. Imprimarea s-a făcut în tonuri de ocru-sienna arsă-umbra arsă, cu o dominantă roșiatică, potrivită unei scene de martiraj. Liniile de unire ale celor două planșe nu se situează pe axa mediană, ci urmează destul de abil, contururile personajelor principale, în așa fel încât reconstituirea compoziției să se poată face aproape insesizabil. |
---|---|
Sursa | |
Data |
1740 (?) |
Autor |
Jackson, John Baptist; (SC.); Jackson, John Baptist; (DEL.); Robusti, Jacopo zis Tintoretto (PX.); Jackson, John Baptist; (EX.) |
Permisiune |
Licențiere[modificare | modificare sursă]
Creative Commons Atribuire - Partajare-în-condiții-identice 4.0 Internațional (CC-BY-SA-4.0).
Această imagine este sub licență liberă și poate fi copiată la Wikimedia Commons. Fișierele libere sunt mai accesibile altor proiecte Wikimedia dacă sunt pe Commons. Orice utilizator poate efectua această operație.
Copiați la Commons cu ajutorul importatorului de fișiere |
Istoricul fișierului
Apăsați pe Data și ora pentru a vedea versiunea trimisă atunci.
Data și ora | Miniatură | Dimensiuni | Utilizator | Comentariu | |
---|---|---|---|---|---|
actuală | 1 octombrie 2021 15:14 | 683x500 (103 KB) | Strainubot (discuție | contribuții) | Imagine Cimec nouă |
Nu puteți suprascrie acest fișier.
Utilizarea fișierului
Următoarele pagini conțin această imagine: