Fișier:Johannes Janssonius, Nordul Banatului și sudul Crișanei, Amsterdam, 1645 (ed. Moses Pitt și William Nicholson, Oxford, 1683). (Istorie) 2318 14.05.2015 Fond 349F1FC88E4B46AB89D0C07F946849F1.jpg

română Hartă a teritoriului dintre Tisa, Crișul Negru și Timiș, detaliind nordul Banatului și sudul Crișanei. Localitățile sunt menționate cu denumirile maghiare, în cadrul comitatelor (Torontal, Bihor, Szabolcz, Szathmar, Ugocs). Cartuș elaborat, flancat de simbolurile celor două lumi, cea creștină (Imperiul Habsburgic) și cea otomană (Imperiul Otoman), care la mijlocul sec. XVII-lea se confruntau în zonă: un soldat creștin în armură, cu coif cu panaș și ținând în mâna dreaptă spada iar în mâna stângă un crucifix, iar de cealaltă parte, un otoman purtând pe cap turbanul specific și ridicând în mâna dreaptă sabia. Acesta din urmă stă pe un grup de robi creștini prăbușiți la pământ, iar în spatele său se observă case în flăcări. Istoria acestei hărți este fascinantă. Publicată într-o primă versiune chiar de Janssonius în al său celebru Nieuwen Atlas of the Werelt-Beschrijvinge, vertonende de voornaeniste Rijcken ende Landen des Gheheelen Aerdt-Bodems, apărut la Amsterdam, între 1645-1647 (Van der Krogt 1, 2810:1.1), este reluată, într-o formă mai apropiată de cea prezentată aici, în 1658, în partea a doua a primului volum din cele șase ale unui atlas tipărit de casa editorială a lui Janssonius între 1657 și 1659 (Keuning 1951, 83-84). Janssonius moare în 1664, iar averea, inclusiv plăcile de cupru, este împărțită între cele două surori ale sale, Elisabeth, căsătorită cu Johannes van Waesbergen (1642-1681), și Maria, căsătorită cu Eliazar Weyerstraet. Cu plăcile lui Janssonius, aceștia continuă să publice o serie de atlase, începând cu 1666, în asociere, sub marca Moștenitorii lui Janssonius - Johannii Janssonii Herdes (Bagrow, 180-181). Zece ani mai târziu, în 1676, după mai multe licitații publice, întreaga moștenire cartografică, inclusiv întregul set de plăci, este cumpărat de van Waesbergen. Acesta se va asocia cu englezul Moses Pitt, care intenționa editarea unui mare atlas universal, după modelul celor olandeze, în limba engleză. Atlas Major al lui Janssonius i se părea cea mai bună variantă. Așadar plăcile ajung la Pitt prin intermediul ginerelui lui Janssonius, Johannes Janssonius van Waesbergen. Însă curând, în 1681, acesta moare, iar Pitt se confrunta cu mari dificultăți financiare. Din cele 11 volume plănuite pentru The English Atlas, nu a reușit să tipărească decât patru și textul de la al cincilea, între 1680 și 1683 (Taylor, 294; Keuning 1951, 92-93; Moreland / Bannister, 161). Cel de-al treilea volum, din care făcea parte și harta de față, a apărut în 1683, dar nu a fost semnat de Pitt, deja ruinat fianciar, ci de William Nicholson. În 1694, plăcile aveau să fie din nou vândute, lotul răspândindu-se între mai mulți editori și tipografi. Pitt moare doi ani mai târziu.

[http://clasate.cimec.ro/Detaliu.asp?k=349F1FC88E4B46AB89D0C07F946849F1 Johannes Janssonius, Nordul Banatului și sudul Crișanei, Amsterdam, 1645 (ed. Moses Pitt și William Nicholson, Oxford, 1683).]

1683

Johannes Janssonius (Jan Jansson)
Fișă: Burlușanu Mioara

Vezi mai jos