Fișier:Gerardus Mercator, Transilvania, Duisburg, c. 1590 (ed. Johannes Janssonius, Amsterdam, c. 1650). (Istorie) 2318 14.05.2015 Fond FBE7AB0208F247D69C09F480135FDA5B.jpg

română Hartă a Transilvaniei realizată la c. 1590 de Gerardus Mercator. Cum o copie a acestei hărți fusese publicată la Amsterdam de familia Blaeu în 1634, cunoscând apoi ediții succesive (Keuning 1959, 78-79), familia Hondius o va publica și ea în scurt timp, drept continuatoare legitimă a moștenirii cartografice lăsate de Mercator (în 1604, Jodocus Hondius cumpărase plăcile de cupru ale lui Mercator de la urmașii acestuia). Prima apariție a acestei hărți de sub teascurile tipografice ale atelierului familiei Hondius s-a înregistrat în 1636, cu ocazia editării în limba engleză a atlasului Mercator-Hondius - Atlas or Geographicke Description of the Regions, Countries and Kingdoms of the World (Keuning 1947, 57). Spre a dovedi autenticitatea și legitimitatea hărții lor și spre a sugera, în același timp, faptul că harta publicată cu doi ani mai devreme de familia rivală Blaeu nu era altceva decât un plagiat fără valoare, familia Hondius va marca în colțul hărții sintagma "Per Gerardum Mercatorem". După moartea lui Henricus Hondius (1638), Johannes Janssonius, cumnatul și asociatul său, va continua afacerea cartografică, editând mai departe atlasul sub un nume nou - Atlas Novus. Concurând producțiile lui Blaeu, acest atlas s-a bucurat de un succes remarcabil, cunoscând foarte multe ediții între anii 1638-1666, în cinci limbi (latină, olandeză, franceză, germană și spaniolă) (Keuning 1951, 73; Moreland / Bannister, 97). Harta Transylvania, Sibenburgen a figurat în atlas (harta nr. 487) încă de la prima ediție a acestuia (în limba latină și în limba olandeză), din 1638 (Keuning 1951, 73). Harta alb-negru (nr. inv. F 361/604) a fost inclusă în una din edițiile în limba olandeză ale atlasului lui Janssonius, anii de apariție ai acestor ediții fiind: 1638, 1640-41, 1644-47, 1650-59, 1662 (Keuning 1951, 73). Harta colorată (nr. inv. F 362/605) provine dintr-una din edițiile în limbă franceză, tipărite în anii: 1639-42, 1644, 1646-47, 1649-52, 1656-58, 1662 (Keuning 1951, 73). Harta color prezentată aici este un exemplar rarisim, cu o valoare bibliofilă sporită. Deși verso-ul conține clar o descriere a Transilvaniei în limba franceză, harta imprimată a fost, dintr-o eroare, cea a Palatinatului Bavariei (Palatinatus Bavariae). Janssonius nu a renunțat însă la tirajul astfel rebutat (probabil din rațiuni financiare), ci a procedat la o tipărire individuală a hărții corecte, cea a Transilvaniei, pe filă separată, pe care a aplicat-o prin lipire peste cea a Bavariei. Deși lipirea a fost foarte bine executată, eroarea redacțională este trădată de grosimea evidentă a hărții astfel rezultate, ca și de faptul că conturul hărții Bavariei încă este recognoscibil chiar și suprapus de cel al Transilvaniei. Transilvania este reprezentată ca un ținut înconjurat de munți, brăzdat de cursurile a trei ape importante (Someș - "Sames", Mureș - "Marisius vel Merisch" și Olt - "Alt vel Aluta"), învecinându-se la nord cu Rusia, la sud-est cu Valachia și la nord-vest cu Ungaria. Cartușul este plasat în colțul inferior drept, surmontat de două personaje feminine simbolizând credința, respectiv înțelepciunea, având între ele blazonul familiei Bathory: un scut albastru cu trei gheare de urs. Cum ultimul principe al Transilvaniei provenind din această familie, Gabriel Bathory (1608-1613) își încheiase domnia de mai bine de două decenii, s-a încercat să se explice acest anacronism (prezența blazonului Bathoreștilor în cartuș) prin marea importanță pe care a avut-o această familie în istoria Transilvaniei și prin intrarea ei în conștiința comună a contemporanilor (Feiszt). Explicația devine însă mult mai clară dacă avem în vedere faptul că modelul original al hărții fusese realizat de către Gerardus Mercator prin 1580-1590, atunci când principe al Transilvaniei era Sigismund Bathory (1581-1597).

[http://clasate.cimec.ro/Detaliu.asp?k=FBE7AB0208F247D69C09F480135FDA5B Gerardus Mercator, Transilvania, Duisburg, c. 1590 (ed. Johannes Janssonius, Amsterdam, c. 1650).]

1639-1662

Geradus Mercator (Gerad Kremer)
Fișă: Burlușanu Mioara

Vezi mai jos