Fișier:Frunze de stejar (Artă decorativă) 2138 09.03.2015 Tezaur 8C3DEF44FA574FBC959A2D9B2A7B1454.jpg

română Vasul de flori, de forma unei pastile, executată prin turnare la cald din straturi colorate de sticlă, are un fond mat roz-zmeuriu în degradé spre cenușiu albăstrui și gălbui, cu elemente decorative vegetale: crengi, frunze, muguri de stejar (lb. lat. Guercus Petra). Simplitatea elegantă ca rezultat al unui demers laborios începând cu studiul în natură, precum și rigoarea științifică specifică unui botanist, ne amintesc de stampele japoneze sub influența cărora maestrul și-a elaborat lucrările. Stejarul somptuos, robust, longeviv cu coronament bogat, inconfundabil prin frumusețea lui, având arii de răspândire în zonele temperate, în Europa, Asia Mică, Africa de Nord, mai răspândit în trecut, este prezent în basmele populare europene. Simbolistica stejarului cunoaște de-a lungul istoriei diverse interpretări, fiind prezent în mitologiile grecești, în legătură cu nimfele amadriade, cu Agnos, cu izvorul sacru și ceremoniile de invocare a ploiilor pe timp de secetă. În mitologia celtică stejarul sacru pe nume Indrasil, avea prestigiul de a media, de a participa drept martor la procese când, prin intermediul zeilor se împărțea oamenilor dreptatea. Are rol important în mitologia slavă și scandinavă. În Sfintele Scripturi, este amintit Stejarul Mamvri, din regiunea Hebron în Munții Judeii din Ținutul Canaan, ca loc de popas, unde la umbra lui chiar se spune că și-a instalat cortul și a primit binecuvântare Avraam, din partea Sfintei Treimi sub înfățișare de 3 tineri călători. Actualmente stejarul celebru, urmaș al celui considerat contemporan cu Avraam, este uscat din 1996, a fost reprezentat în arta creștină încă din sec 5 d. C.pe mozaicuri, în bazilicile bizantine din Roma, Ravena, pe fresce, miniaturi, icoane, gravuri.

frunze de stejar

nedatat

Gallé, Emile (1846- 1904)

Vezi mai jos