Fișier:Covor de rugăciune (Istorie) 2158 21.03.2014 Tezaur 0092EA8E667742E8A2C5F8E5DDC7DC27.jpg

română Mirhabul pe fond roșu este conturat de patru chenare de culori diferite (galben, albastru, roșu, alb). Arcul cu vârf înalt și laturile în trepte prezintă o ușoară asimetrie. Ecoansoanele pe fond negru, decorate cu flori unite prin vrejuri, între care rozete compozite. Bordura principală, pe fond galben are pe fiecare latură câte trei cartușe poligonale, specifice covoarelor "de Transilvania", incluzând, pe fond roșu, respectiv alb, alternativ, motivul semiplantelor unite, în varianta geometrizată, cu romb în interiorul unui hexagon. Același tip de cartuș, dar în formă fragmentată, este reprezentat în colțurile bordurii principale, cu excepția celui din stânga sus. Două borduri secundare, cea interioară pe fondul alb, cu motive stelare alternând cu nori de tip chinezesc, cea exterioară pe fond roșu cu motive florale geometrizate. La capete, chilim galben. Margini pe trei fire de urzeală, înfășurate cu lână galbenă. A figurat în expoziția de covoare otomane oraganizată la Budapesta în anul 1914. Este probabil covorul "dufla" (adică de rugăciune) pe care conform izvoarelor istorice, contele Iosif Bethlen l-a donat bisericii în sec. XVIII ("după 1735, în jurul anului 1770") pentru (a fi pus pe) masa Domnului.

covor de rugăciune

2/2 sec. XVII

Fișă: Tóth-Bartos, András

Vezi mai jos