Credința și cultura strămoșilor noștri nu le permitea să existe fără a se închina Domnului, iar acest lucru este demonstrat inclusiv prin săpături arheologice. Despre anumite aspecte ale vieții confesionale din țintului Orheiului, din satul Brănești înainte de întemeierea statului medieval moldovenesc aflăm datorită descoperirilor arheologice efectuate pe suprafața acestui spațiu . În acest sens, menționăm necropola de la Brănești, ale cărei vestigii ilustrează modificările survenite în sfera vieții spirituale a comunității de aici . Totodată, acestea indică nivelul de difuzare și de acceptare de către populație a ritului creștin de înmormântare. De aceea, cercetătorii realităților confesionale din Moldova medievală au apelat de fiecare dată și la datele istorice, obținute ca rezultat al studierii sitului de la Brănești, considerate semnificative în relevarea fenomenului de trecere de la practica incinerării defunctului la înhumarea lui . În practica istorică a neamului nostru românesc, religia, și închinarea către tot ce este Sfânt predomină de secole bune. Aceste ritualuri de transmitere a unor semnale, de venerare a lui Dumnezeu se făceau regulat de către strămoși, și de către noi. Problema principală era însă locul unde trebuia să fii cu trupul și sufletul. Deaceea în fiecare localitate unde se aflau creștini ortodocși, crarea unui lăcaș de cult, supranumit și Casa Domnului, Biserică, era principalul obiectiv al credincioșilor unde poposeau ori de cîte ori aveau nevoie să se refugieze și să mediteze în liniștea Domnului. Bisericile erau construite din lemn apoi din piatră. Cele din lemn erau construite inițial simple, exact ca și o casă de locuit cu clopotniță separată . La începutul sec. al XlX-lea, în construcția bisericilor în lemn se produc mari schimbări. Ele își pierd simplitatea, fiind înzestrate cu clopotnițe și turle. Planul ia forma crucii înscrise și dispare definitiv planul longitudinal. Este prezent un eclectism stilistic . În localitatea Brănești raionul Orhei la fel se subânțelege că a existat asemenea lăcaș care s-a păstrat în amintirea localnicilor doar cu potențialul loc unde se afla. Din necesitate de informație la acest capitol, am vizitat câteva persoane, cele mai bătrâne din localitatea mea, care ar putea spune cu aproximație ce biserici au existat, am aflat poate mai multe lucruri decât m-am așteptat. În primul rând am stabilit că moșia Peștera, despre care vorbisem mai sus a avut un lăcaș sfânt. Nu departe de fostul schit Butuceni pe acelaș mal stâncos al Răutului se găsește o altă peșteră în care odinioară a fost o biserică, și unde se vede o inscripție care face trimitere la Bosie Pârcălapul care a ctitorit-o prin anii 1675 . Am aflat cu exactitate că încă de la începutul secolului al XIX-lea pe teritoriul localității, chiar dacă era una mică, a existat o altă biserică, dat fiind faptul că cimitirul satului nu a fost schimbat niciodată de la fondare și atestare a localității. Am stabilit că a existat o biserică cu hramul „Înălțarea Domnului”, lăcaș amintit și de Constantin Tomescu în catagrafia de la 1820. Acesta menționează că: satul Brăneștii, au luoat numire den vechimi, așăzat de 40 ani. Parte bisericească rusăeni:3 gosp., 5 burlaci, 5 fimei; mazări: 1 gosp., 1 burlac, 1 fimee; malorusăeni: 52 gosp., 73 burlaci, 98 fiemi. 1 biserică cu numele cu hram Înălțării Domnului... . În repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, elaborat de Nicolae Stoicescu stabilim cu exactitate două lucruri: - în primul rând că localitatea Brănești este una veche cu rădăcini din epoca medievală - aici a existat o biserică construită din nuiele în secolul al XVIII-lea.

Autorul afirmă că ulterior biserica a fost reclădită din zid de către Constantin Bantăș sau Bantâș . Aici dorim să elucidăm eroarea acestui document întrucât autorul, prin neștiință, greșește mențiunea localității noastre cu localitatea Braniște din județul Bălți (actualmente satul Braniște din raionul Râșcani). În Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia)  întradevăr se găsește localitatea Brănești dar cu Biserica Sfântului Arhanghel Mihail, zidită în 1849, din cărămidă, de proprietarul Costache Bantaș, iar ca orientare geografică localitatea dată este la 1 km de satul Răteni, 2 km de Braniștea Avrămi, la 4 km de Pășcăuți, 6km de comuna Cubani, localități actuale din preajma satului Braniște. Acest lucru ne duce cu gândul la o eventuală eroare de ordin etimologic care s-a creat din lipsa cunoașterii locului și poziției geografice a localităților cu un nume aproape identic. 

Paradoxal lucru se întâmplă în anul 1851, unde aflăm din unele condici ale Bisericii de la Butuceni se vorbește că din Brănești s-au dus la cununie mai multe perechi de miri . Acest fapt ar demonstra cele scrise de noi, că lăcașul sfânt din Brănești, nu exista în anii 1850-1900 s-au era închis. Însă Biserica din Brănești este amintită în anul 1859 într-un document, o listă a locurilor populate din Gubernia Basarabiei . Alte argumente că a existat biserică de lemn în localitatea Brănești, susțin bătrânii, sunt descoperirile de cărbuni arși în timpul săpăturii fundamentului bisericii actuale în 1928, de la cel puțin un lăcaș ars dar existent anterior. Plus la aceasta sunt crucile de piatră amplasate la mormintele răposaților, care au peste 250 de ani. O altă dovadă concludentă a existenței bisericii de lemn în localitate, este confirmată de mai mulți bătâni, ar fi faptul că în preajma actualului lăcaș este situată o construcție sub formă patrată înaltă de cca. 2,5 metri cu diametru de 2 metri, iar pe acesta amplasată o cruce cu un an rau identificat de noi, ceea ce spun bătrânii că anume acolo era un pristolnic al unei biserici de lemn arsă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar prin această construcție de piatră, localnicii au dorit să marcheze locul fostului lăcaș. În anul 1910 toți cei 391 de credincioși de confesiune ortodoxă din Brănești vin la serviciile divine de la Biserica din Ivancea, sau din alte sate vecine iar despre Biserica din Brănești nu se pomenește în documente, ceea ce ne-ar duce cu gândul că a fost distrusă sau arsă. Biserica actuală ”Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Brănești, raionul Orhei a fost construită între anii 1911-1928. Aceasta este construită din piatră albă prelucrată de către zidari iscusiți. Piatra prelucrată de către zidari reprezintă un simbol care ne arată că, indiferent de starea noastră naturală, toți putem să ne îmbunătățim, prin ceea ce facem și prin ceea ce viața face cu noi. Învățăturile și cunoașterea dobândite de-a lungul vieții nu sunt altceva decât ornamentele care se adaugă asupra pietrei umane, iar greutățile și bucuriile prin care trecem sunt focul prin care piatra este prelucrată din starea ei natură într-o alta, prin care o piatră brută este transformată în ceva mai frumos . Biserica în sine reprezintă un edificiu impunător construit de zidari care aveau arta prelucrării pietrei în mâinile acestora. Deși localitatea se află într-o zonă silvică, carierele de piatră din apropiere au oferit și ofieră meșterilor pietrari din partea locului posibilitatea de a lucra cu piatră fină extrasă după dimensiunile dorite. Respectiv zidarii acestui lăcaș au avut posibilitatea de a imprima peisajului, o amprentă vernaculară de cultură a pietrei. Fiind amplasată nu departe de centrul satului, în jurul Bisericii este un cimitir, unde printre crucile executate tot în piatră de meșterii locali pot fi descoperite familii foarte vechi moldovenești, dar și un loc unde au fost înmormântați germani după o bătălie sângeroasă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Biserica, spun localnicii bătrâni, nu a activat în permanență fiind închisă în anul 1958 și redeschisă la sfârșitul anilor 80’, fiind reparată și închinată Domnului cu hramul Nașterea Maicii Domnului. Reprezintă un stil arhitectural rusesc îmbinată cu motive și ornamente tradiționale moldovenești. Planul axial-longitudinal al bisericii este compus din trei părți: - vestibulul pătrat, - fața dreptunghiulară centrală, - altrul fațelat. Deasupra pronausului Bisericii se ridică o clopotniță în două niveluri, care reprezintă principalul accent compozițional al complexului ecleziastic. Laturile clopotniței sunt îmbogățite cu deschizături arcuite iar partea de încoronare a colopotniței este reprezentată de un element geometric tetraedric, cu o cupolă spațioasă. Interpretarea laconică, chiar seacă a volumului clădirii, este îmbogățit cu elemente decorative, iar atenția este acordată întrării în curte, ograda Bisericii. La intrarea în Biserică, deasupra ușii este lucrat în piatră un arc profilat și un fronton triunghiular (element de arhitectură, alcătuit dintr-o cornișă curbă sau frântă, care se găsește deasupra intrării unui edificiu, deasupra unei uși etc.) . Ambele părți laterale ale construcției sunt identic decorate, toate ferestrele fiind arcuite iar în partea centrală acestea sunt combinate cu benzi decorative și arcade proeminente.

Intrarea în ograda Bisericii se face printr-o poartă mare, în cazul serviciilor divine mai mari și o altă poartă alăturată de dimensiuni mai mici pe unde intră enoriașii la slujbă. Acestea sunt prinse de stâlpi ciopliți în piatră de către meșteri locali care sunt priviți într-un ansamblu arhitectural armonizat perfect cu arhitectura Bisericii. Din interviurile noastre realizate cu unii bătrâni din sat precum Cebotari Gheorghe (1928-2021), Botnari Ion Petru (1929-2020), am stabilit că stâlpii de la poarta Bisericii sunt făcuți în aceeași perioadă cu lăcașul. Din spusele lui Victor Tarnovschi, pietrar din localitate, constatăm că stâlpii, care la prima vedere par a fi ciopliți dintr-un bloc unitar, sunt construiți din patru elemente. Dintr-un interviu realizat (20.04.2022) cu acest meșter popular,constatăm că (stâlpii nu sunt greu de construit dacă ai un model și știi cum dorești să arate produsul final. Bucățile de calcar („cotileți”) , mai întâi se clădesc pentru a da o formă stâlpului, dar nu în întregime (aproximativ 60% din stâlp), ca să urmeze separat cioplirea figurii din vârful stâlpului și fixarea acesteia pe bază...). Sustragem ideea că stâlpii de la intrarea în lăcaș, dar și alții precum cele de la porțile gospodarilor de prin zonă, au propriu-zis patru elemente distinctive în construcția acestora: 1- Baza / temelia 2- Coloana propriu-zisă 3- Placa de legătură 4- Floarea de piatră Despre aceste elemente de ansamblu arhitectural, vom vorbi ulterior la subiectul etnologiei satului și anume a habitatul locuitorilor: gospodărie, locuință, garduri, porți, etc. Concluzionând afirmăm legat de Biserica din localitate că începând cu anii 90’ ai secolului al XX-lea și până acum, enoriașii localității inspirați și coordonați de preotul din localitate, Postolache Mihail an de an intervin în repararea, conservarea și promovarea acestului monument de arhitectură aflat în Registrul Monumentelor Ocrotite de Stat.

Descriere fișier

DescriereBiserica Nașterea Maicii Domnului din Brănești. Vedere din cimitir.jpg	Română: Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, monument ocrotit de stat amplasat în Brănești (cod MD-OR-At-N-1046) Această fotografie reprezintă un monument ocrotit de stat din Republica Moldova, cod unic: MD-OR-At-N-1046
Dată	19 august 2022, 17:31:59
Sursă	Operă proprie
Autor	TotalAnarchy

Poziția aparatului de fotografiat	47° 18′ 27″ N, 28° 55′ 27″ E	Vizualizați poziția acestei și a altor imagini la: OpenStreetMap	47.307500; 28.924167

Licențiere

Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarea licență:

Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 4.0 Internațională.

Sunteți liber:

• să partajați cu alții – aveți dreptul de a copia, distribui și transmite opera
• să adaptați – aveți dreptul de a adapta opera

În următoarele condiții:

• atribuind – Trebuie să atribuiți opera corespunzător, introducând o legătură către licență și indicând dacă ați făcut schimbări. Puteți face asta prin orice metodă rezonabilă, dar nu într-un fel care ar sugera faptul că persoana ce a licențiat conținutul v-ar susține sau ar aproba folosirea de către dumneavoastră a operei sale.
• partajând în condiții identice – Dacă modificați, transformați sau creați pe baza acestei opere, trebuie să distribuiți opera rezultată doar sub aceeași licență sau sub o licență similară acesteia.

https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0CC BY-SA 4.0 Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 truetrue

Această imagine a fost încărcată în cadrul concursului Wiki Loves Monuments 2022. Afrikaans ∙ Alemannisch ∙ azərbaycanca ∙ Bahasa Indonesia ∙ Bahasa Melayu ∙ Bikol Central ∙ bosanski ∙ brezhoneg ∙ català ∙ čeština ∙ Cymraeg ∙ dansk ∙ davvisámegiella ∙ Deutsch ∙ eesti ∙ English ∙ español ∙ Esperanto ∙ euskara ∙ français ∙ Frysk ∙ Gaeilge ∙ galego ∙ hrvatski ∙ Ido ∙ italiano ∙ latviešu ∙ Lëtzebuergesch ∙ Malagasy ∙ magyar ∙ Malti ∙ Nederlands ∙ norsk ∙ norsk nynorsk ∙ norsk bokmål ∙ polski ∙ português ∙ português do Brasil ∙ română ∙ shqip ∙ sicilianu ∙ slovenčina ∙ slovenščina ∙ suomi ∙ svenska ∙ Tagalog ∙ Türkçe ∙ Yorùbá ∙ Zazaki ∙ Ελληνικά ∙ беларуская ∙ беларуская (тарашкевіца) ∙ български ∙ кыргызча ∙ македонски ∙ русский ∙ српски / srpski ∙ українська ∙ ქართული ∙ հայերեն ∙ नेपाली ∙ हिन्दी ∙ বাংলা ∙ മലയാളം ∙ ไทย ∙ 한국어 ∙ +/−