Fișier:Baionetă (Istorie) 2516 05.10.2012 Fond 60D616C940F64BFB95B30E1CFB1B9EAF.jpg

română Lama din oțel este dreaptă, cu tăiș la muchia exterioară, cu muchie interioară netăioasă și având vârful ascuțit pe ambele părți. Lama este prevăzută cu un șanț lat plasat lângă muchia netăioasă, pe ambele fețe, pe toată lungimea ei. La partea superioară a lamei, în exterior, la baza șanțului de scurgere, există o inscripție gravată (gravură ulterioară, realizată rudimentar). La partea superioară a lamei există un braț din oțel cu secțiune cilindrică, curbat, care face legătura dintre lamă și manșonul de fixare a baionetei la gura țevii. La partea exterioară a brațului cilindric, există un marcaj ilizibil. Manșonul (brațul) de fixare a baionetei la gura țevii este din oțel de formă cilindrică, de tipul unei țevi scurte. La partea inferioară este atașat brațul de fixare a lamei iar la partea superioară se termină cu o muchie evazată și îngroșată, formând astfel o piedică pentru inelul de fixare pe țeava armei. Muchia evazată prezintă la partea inferioară o teșitură concavă pentru îmbinarea baionetei pe țeavă. La partea superioară a manșonului există un șanț traforat, longitudinal și relativ scurt, pentru pătrunderea țelului puștii. În această zonă a manșonului există și inelul metalic de fixare și strângere a baionetei pe țeavă.

baionetă

sfârșitul secolului al XVIII-lea/prima jumătate a secolului al XIX-lea

Fișă: Zoran Marcov

Vezi mai jos