Fișier:Altar votiv (Arheologie) 2227 07.04.2015 Tezaur 4BF2DC61A64041BA945585A7F522E819.jpg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Altar_votiv_(Arheologie)_2227_07.04.2015_Tezaur_4BF2DC61A64041BA945585A7F522E819.jpg(396 × 500 pixeli, mărime fișier: 80 KB, tip MIME: image/jpeg)

Descriere fișier[modificare | modificare sursă]

Descriere

română Altar votiv simplu dedicat lui Silvanus Domesticus, frumos finisat cu dalta cu dinți. Monumentul este ușor ciobit în partea stângă în cursul descoperirii; câmpul inscripției este complet, cu excepția literei I de la sfârșitul rândului 2 din care se păstrează doar partea inferioară. Altarul a fost descoperit împreună cu alte două monumente similare. Locația descoperirii celor trei inscripții (v 36.441, v 36.422, v 36.423) este legată indubitabil de apartenența dedicanților la mediul militar reprezentat de castru și vicus. Doi dintre aceștia sunt militari în ala Siliana trupă care staționa în castrul de la Gilău. P. Aelius Maximus ridică altarul în timp ce era în serviciul activ îndeplinind funcția de sesquiplicarius. Această gradație se referă la ofițerii inferiori care împreună cu decuriones și duplicarii sunt enumerați sub numele generic de principales eorum printre ofițerii subordonați ai prefectului alei. Este primul militar de la Gilău atestat cu acest grad. Sesquiplicarii, așa cum o arată și numele, primesc, spre deosebire de simplii soldați (milites, immunes), o soldă și jumătate, în comparație cu duplicarii care primesc două. După Pseudo-Hyginus, într-o unitate cu cca 500 de călăreți cum era și Ala Siliana, existau 16 sesquiplicarii, câte unul pentru fiecare turmă (și că aceștia beneficiau de serviciul a doi cai). P. Aelius Maximus închină altarul lui Silvanus, invocat cu epitetul comun Domesticus, o divinitate din grupul principal de divinități adorate în Dacia romană. Presupune că personajul care dedică altarul este același cu P. Aelius Maximus care dedică inscripțiile votive de la Napoca și Ciumăfaia, fiul lui Aelius Iulius de la Ciumăfaia. A fost descoperit împreună cu v 36.422, v 36.423. 441. Cele trei altare sunt cioplite din aceeași piatră, în același stil, par a fi ieșit din același atelier. Piesele pot proveni dintr-un templu, dar și din alte construcții unde puteau să fi fost refolosite.

Sursa

altar votiv

Data

sec. III p.Chr.

Autor

Fișă: Nemeti, Irina

Permisiune

Vezi mai jos

Licențiere[modificare | modificare sursă]

Creative Commons License
Această imagine este oferită sub licența
Creative Commons Atribuire - Partajare-în-condiții-identice 4.0 Internațional (CC-BY-SA-4.0).
Creative Commons AttributionCreative Commons ShareAlike

Istoricul fișierului

Apăsați pe Data și ora pentru a vedea versiunea trimisă atunci.

Data și oraMiniaturăDimensiuniUtilizatorComentariu
actuală30 septembrie 2021 21:15Miniatură pentru versiunea din 30 septembrie 2021 21:15396x500 (80 KB)Strainubot (discuție | contribuții)Imagine Cimec nouă

Informații