Fișier:Alegoria științelor și artelor (Artă plastică) 2506 20.01.2003 Tezaur B5A63A6130CC4E76B773D952E7470B44.jpg

română Reprezentativă pentru concepția artistică și maniera de abordare plastică a temelor mitologice interpretate alegoric de către Rottmayr, pânza din Muzeul Brukenthal este o lucrare cu temă "istorică" exemplară pentru opera de maturitate a acestuia, unul dintre puținele tablouri semnate și datate, rămase din creația celebrului pictor al Barocului austriac. ("O scenă «istorică», este o scena împrumutată din istorie, din mitologie, sau din biblie și transpusă în literatura antică sau modernă. Ea n-are mult de-a face cu adevarată istorie, nefiind decât o parabolă." - Cf. Miklós Mojzer Peintures allemande et autrichienne au XVII-e etXVIII-e siecles, Budapest 1975, Editions Corvina, p. 12). Concepută pentru a sta pe un plafon, compoziția are în vedere distanța dintre privitor și imagine, fiind elaborată ca o pictură de frescă. Personajele au gesturi ample și unele deformări anatomice și faciale care văzute de la distanță capătă proporții firești și devin expresive. Științele și artele apar ca muze, așezate în jurul Athenei, cu coiful pe cap și scutul dăruit de Perseu având chipul Meduzei, (pe care zeița îl ajutase să o ucidă), ea fiind zeița protectore a științelor și artelor. Fiecare dintre muze are însemnele simbolice ale artei sau științei pe care o reprezintă și patronează: sculptura ca un personaj feminin dăltuind în marmură bustul lui Zeus, arhitectura are planul fațadei unui palat, matematica, navigația și astronomia stau una lângă alta și parcă își împart ocheanul, compasul, harta și diverse figuri geometrice, veșmântul albastru cu stele aurii fiind și el un însemn-atribut al acestor muze. Muza poeziei are pe lângă pana din mână și operele lui Ovidiu și Vergiliu în față, apoi medicina e simbolizată prin caduceul cu cei doi șerpi, pe care-l are un alt personaj feminin cu coroană pe cap și făcând un larg gest cu mâna. Alte trei muze simbolizează muzica (cu lăuta și flautul) și pictura (o femeie pictând). Sub piciorul Athenei, apare "îngerul morții", (un bătrân cu coasa, având aripi la spate - care după unele păreri ar fi totuși Saturn - timpul), înfrânt de zeiță și alungat din forul muzelor. Alte două muze înaripate și cu trompete, clamează "în cele șapte zări" acest triumf.

Deși nu s-au exprimat dubii asupra autenticității semnăturii și a paternității lucrării, ea a stârnit nedumeriri și controverse privind locul și destinația ce ar fi avut înainte de a intra în colecția muzeului din Sibiu. Putea fi destinată pentru decorarea unei biblioteci, a unui cabinet de studiu sau altui așezământ cultural, într-o scrisoare din 1967, Dr. Gertrude Tripp de la Viena afirma că: "Pe acest tablou, ca emblemă a arhitecturii apare proiectul fațadei palatului Trauston din Viena, de Fischer von Erlach". Parerea că lucrarea ar fi fost destinată clădirii Academiei din Viena, a fost exprimată de I. Frunzetti și T. Jonescu (1959) fără indicarea vreunei surse de informație. Klara Garas de la Budapesta, analizând tabloul în 1993 (Baroque Art), reamintește opinia lui Erich Hubala care îl pune în legătură cu fresca galeriei de la reședința arhiepiscopiei din Salzburg, apoi Garas exprimă posibilitatea ca pictura să fie cea înregistrată într-un inventar manuscris din 1772 al colecției imperiale vieneze, ca provenind de la palatul Schönbrunn. Șirul nedumeririlor continuă însă nu numai în privința destinației lucrării, ci și în privința căii și momentului în care a intrat ea în colecția Galeriei Brukenthal. E greu de crezut că tabloul a fost achiziționat după moartea lui Brukenthal, dar prima sa menționare apare abia în catalogul din 1901 al lui M. Csaki, fără să știm unde s-a aflat până atunci. E plauzibilă presupunerea că el chiar era montat pe un plafon (rama ovală e prevăzută cu un sistem de prindere în perete), dacă nu în palatul Brukenthal, într-una dintre reședințele baronului, în sprijinul acestei ipoteze vine constatarea că un alt tablou ("Răpirea Sabinelor", nr.inv.631) cu ramă asemănătoare, aflat și acum pe plafonul unei săli de la etajul II al palatului, a fost și ea înregistrată pentru întâia dată în catalogul lui M. Csaki din 1909 (dar cu precizarea expresă: "Das Bild stammt aus Brukenthalischem Besitz, ist aber bisher nicht katalogisiert worden."-p.189). În afara lucrărilor menționate anterior, tabloul a mai fost reprodus în revista "Mitteilungen aus dem Baron Brukenthal Museum" (1938) și înregistrat în catalogul din 1957 (prefața de Julius Bielz) și în, deja amintitul, catalog al expoziției de la Budapesta din 1993 (Baroque Art). Semnat și datat în dreapta jos (pe glob): Rottmayr V.Rosenbrunn, 1710.

Alegoria științelor și artelor

1710

Rottmayr, Johann
Fișă: Tudoran-Ciungan, Maria Olimpia

Vezi mai jos