Engramă

Engrama este urma biologică lăsată de activitatea unui excitant (stimul) extern în creier. Conform Dicționarului de psihologie,^[1] engrama este o urmă, modificare a țesutului neuronal, implicată într-o percepție, în trăirea unui eveniment, reprezentând o funcție generală a materiei organice. Denumirea engramă a fost inventată de Richard Semon, pentru a descrie substratul neural al memoriei în organism. În esență, Semon a propus ideea că experiența activează o populație de neuroni care suportă modificări chimice și/sau fizice persistente pentru a deveni o engramă.^[2] Reactivarea subsecventă a acestei engrame induce recuperarea amintirii. Conform dicționarului The Free Dictionary^[3] engrama este o presupusă codificare în țesutul neural care conferă baza fizică pentru persistența amintirii; urmă a unei amintiri.

Engrama este definită și ca un concept care se referă la o reprezentare neurală a unei amintiri sau a unei experiențe în creier, adică modificările fizice sau chimice care au loc la nivelul conexiunilor neuronale în timpul învățării și memorării.^[4]

Note

^ Paul Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978, p. 238
^ Josselyn Sheena A., Tonegawa Susumu, Memory engrams. Recalling the past and imagining the future. Science 2020 Jan. 3; 367 (6473). doi: 10.1126/science.aaw4325
^ thefreedictionary.com/Engram
^ Glosar de psihologie, ro.wikipedia.org/wiki/Glosar_de_psihologie

[1] Paul Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978, p. 238

[2] Josselyn Sheena A., Tonegawa Susumu, Memory engrams. Recalling the past and imagining the future. Science 2020 Jan. 3; 367 (6473). doi: 10.1126/science.aaw4325

[3] thefreedictionary.com/Engram

[4] Glosar de psihologie, ro.wikipedia.org/wiki/Glosar_de_psihologie

[1]

[2]

[3]

[4]