Sari la conținut

Capete de câini (film din 1955)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la filmul din 1955. Pentru alte sensuri, vedeți Capete de câini (dezambiguizare).
Capete de câini
Psohlavci

Afișul românesc al filmului
Titlu originalPsohlavci
Genfilm dramatic
film istoric
RegizorMartin Frič
ScenaristMartin Frič
Jirí Maránek
Bazat peromanul omonim al scriitorului Alois Jirásek
StudioStudio Umeleckých Filmu Praha
Director de imagineJan Stallich
MontajJan Kohout
MuzicaE.F. Burian și Vlastimil Pinkas
CostumeJosef Matěj Gottlieb[*][[Josef Matěj Gottlieb |​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieVladimír Ráz
Jana Dítetová
Jarmila Kurandová
Frantisek Kovárík
Premiera25 martie 1955
Premiera în România  (1955-06-30)
Durata97 minute
film color
ȚaraCehoslovacia Cehoslovacia
Limba originalăcehă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Capete de câini (titlul original: în cehă Psohlavci, în 1955 grafiat Capete de cîini) este un film de dramă istorică cehoslovac, realizat în 1955 de regizorul Martin Frič, după romanul omonim din 1884 al scriitorului Alois Jirásek, protagoniști fiind actorii Vladimír Ráz, Jana Dítetová, Jarmila Kurandová și Frantisek Kovárík.[1]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Granițele Munților Šumava fuseseră întotdeauna păzite de populația din Chod, care în schimb și-au câștigat libertatea pentru acest serviciu. Ei erau supuși direct regelui. După bătălia de la Muntele Alb, ei sunt însă vânduți consilierului imperial Lamingen, cunoscut sub numele de Lomikar, care refuză să le recunoască drepturile și îi trimite la muncă obligatorie. Chodeni se răzvrătesc, bazându-se pe documentele de pergament care le garantaseră libertatea în trecut. După o bătălie lungă, Lomikar le ia pergamentele și le arde. Două dintre cele mai importante documente însă, fuseseră ascunse anterior de mama lui Jan Sladký Kozina. O delegație Chod călătorește cu ele la Viena pentru a căuta dreptate. Când văd că nu au succes, se adresează curții de apel din Praga. Cuvintele lor nu sunt ascultate nici măcar la Praga, iar Kozina, Čtverák și Hrubý sunt chiar închiși. Ceilalți sunt forțați să semneze un jurământ de credință față de Lomikar. Matěj Příbek organizează o rebeliune în regiunea Chod, dar Chodeni sunt învinși după ce magistratul Syka îi trădează. Satul lor este incendiat și Chodeni închiși la Praga sunt condamnați la moarte. Execuția are loc la 27 noiembrie 1695. Înainte de a muri, Kozina îl provoacă pe Lomikar să înfrunte judecata lui Dumnezeu – într-un an și o zi. Exact un an mai târziu, Lomikar participă la un festin și își bate joc de blestemul lui Kozina; în timpul unui toast însă, se prăbușește și moare.

  • Jirásek, Alois, Capete de câini, București, 1950: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 275 pag. ;
  1. ^ cs Psohlavci la csfd.cz, accesat la 16 aprilie 2024;

Legături externe

[modificare | modificare sursă]