Budieni, Gorj

Budieni
—  sat  —
Monumentul eroilor
Budieni Budieni (România) Localizarea satului pe harta României
Budieni Budieni (Județul Gorj) Localizarea satului pe harta județului Gorj
Coordonate: 45°0′N 23°24′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Gorj
Comună	Scoarța
Populație (2021)
- Total	898 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	217427
Prezență online

Budieni este un sat în comuna Scoarța din județul Gorj, Oltenia, România.

Budieni Arhivat în 6 ianuarie 2015, la Wayback Machine. este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarța, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mica Valahie sau „actual”, Oltenia.

Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpații Getici), la poalele Munții Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tîrgu Jiu, spre răsarit față de acesta, se afla așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est .

Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se află pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estica din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala județului Gorj. În urmă cu ceva vreme zona de deal a Budienilor cuprindea și dealurile Pistestilor pana la cele ale Balanestiului. Marea majoritate erau cultivate de sute de ani cu vita de vie. In fapt, Radu Voda Mihnea la 13 mai 1613 (Targoviste) pomeneste despre aceste vii pe care le cumparase partial. Viticultura, o traditie aici, s-a pierdut din pacate in ultimii 25 de ani.

Lunca: Tinutul cuprinde si o zona agricola intinsa denumita Lunca Budienilor care practic este partea sudica si sud-estica a platoului pe care se gaseste orasul Tg. Jiu. Ea intra practic in alcatuirea partii nordice a Luncii Jiului. Aceasta zona are cel mai fertil sol fiind cultivata in special cu cereale. Aici se cunoaste o retea de canale ce au servit atat irigarii cat si preluarii cantitatilor prea mari de precipitatii. Acestea au fost realizate cu peste o suta de ani inainte dar acum nu mai sunt intretinute si ca urmare sunt partial nefunctionale. Neexistand sisteme de pompare, functionarea lor era absolut ingenioasa prin pantele care le aveau.

Padure/ Flora: Exista o zona mare de padure alcatuita in special din stejar cu spetele lui. Cresc si carpenul, alunul, artarul, teiul, parul si marul salbatic iar in zona de lunca salcia si plopul (spre disparitie). Din 1911 a fost introdus si salcamul pt. perdele de protective si cu utilizare ca lemn de esenta tare cu ritm mai mare de crestere. Buretii iuti, manatarcile si ferigile se afla in paduri. Tot felul de flori ca viorelele, tamaiorii, cocoseii, brebeneii, margaritarul, fragutele sau plante medicinale ca izma (menta salbatica), coada soricelului, galbenelele etc. sunt aproape peste tot. Macesele pot fi culese pana si iarna.

Fauna: Pot fi intalnite des caprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverite, nevastuici, soareci de camp si vulpi. Fazanii se intalnesc din ce in ce mai des. Au disparut lupii si mistretii iar caprioarele sunt mai putine. Oare pentru ca au aparut in ultimul timp actiuni de vanatoare asa-zis autorizate pe spatii care ar trebui protejate?. Exista foarte multe pasari care gasesc un areal excelent pt. inmultire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocanitorile, mierlele, gaitele, pitigoii, vrabiutele, cotofanele sau alte inaripate sunt aproape peste tot. Uneori poti gasi in cale, dar fără pericol, soparle de camp sau serpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au disparut in ultimii 30 de ani.

Ape: Ramase din perioada marelui lac Rosu, Lacul Mutu, Balta Bisericii si cele doua balti din zona Valenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Inca mai exista anumite specii de peste dar, fără intretinere si datorita pescuitului necontrolat, fondul a scazut dramatic. In zona nord-vestica si de lunca este traversat de raul Amaradia, afluent al Jiului, care are in general debite foarte scazute. Exista retea de apa curenta inca din 1967 dar numai partial. Din 2012 s-a suprapus o alta retea care acopera in intregime gospodariile din Budieni. Deocamdata aceasta din urma este nefunctionala.

Solul si Subsolul: Sol 10–15 cm roscat de padure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argila galbena.In vreme de seceta prezinta crapaturi adanci. Dupa argila galbena urmeaza un strat de argila nisipoasa. In principiu nu se gaseste piatra pana la 45-50m dupa care exista dar nu in straturi consistente. Atat in zona de Lunca cat si de deal exista presupunerea, se pare justificata de anumite explorari, existentei unor rezerve de gaze naturale si petrol neexploatate.

Clima: Temperata cu influente slabe mediteraneene. Se disting inca bine cele patru anotimpuri. Vara si toamna sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte si cu debite mari. Pot provoca in zona de deal (in special in dealurile Pistestilor) deplasari de teren. Iarna aduce zapada intodeauna. Se inregistreaza insa temperaturi joase blande, peste media Romaniei, in luna ianuarie fiind cele mai scazute din perioada rece.

Vantul: Vantul local este Parangeanul. Poarta numele muntilor de unde bate cu toate ca directia este si din cea a muntilor Retezat. El se datoreaza precipitatiilor si furtunilor din munte care se intind uneori pana aici. Acesta bate in tot timpul anului. Crivatul dinspre rasarit razbate pana aici dar nu are o intensitate deosebita. Baltaretul este un vant de miaza-zi. Este caldut si aduce intodeauna ploaie. Austrul botezat Saracila vine dinspre apus si scapat dinspre munti unde s-a golit de vaporii de apa saraceste mai mult locul unde ajunge.

BUDIENI - PREZENT

- harta -

Cele mai multe conexiuni rutiere sunt la DN (route) 67 ce face legatura Tg Jiu – Rm. Valcea. Aceasta este calea cea mai scurta catre Bucuresti (283 km). Dinspre Tg. Jiu se poate ajunge de asemenea pe DJ 633/663 si 674A sau 633A. Catre Craiova legatura se face prin DJ 633/663 si DN (route) 66. Practic DJ 633 face legatura dintre DN (route) 66 si DN (route) 67, in extremitatea sa nordica insirandu-se asezarile budiene.

In proportie de 90% drumurile sunt asfaltate sau din beton.

Exista curse regulate intre Tg Jiu si centrul localitatii Budieni. Transportul feroviar a avut vechi traditii. Budieni are trei puncte de conexiune cu traseul de cale ferata si este strabatuta de 2 cai ferate in zona locuita. Exista 2 statii BUDIENI, si o statie LUNCA BUDIENI care reprezenta si un punct de triere pt. traficul feroviar de la Tg Jiu. Aceasta din urma se afla insa intr-un program finantat de stat pt. desfintare (!!!) iar celelalte functioneaza intr-o maniera primitiva in ciuda faptului ca pana nu cu mult in urma erau foarte utilizate

Exista un oficiu postal. Codul postal al localitatii Budieni este 217427 Prefixul ROMTELECOM al localitatii este +40253

Ca organizare administrativa Budieni este parte a comunei Scoarta, judet Gorj Cod SIRUTA : 81898

Populatie Populatia actuala nu poate fi foarte precis definita ca numar si structura. Ea este inclusa in totalul alcatuit din cei 4300 de romani, 754 tigani rromi si 2 unguri anuntati de catre primaria actualei structuri orhganizatorice Scoarta.

Daca ar fi sa luam in consideratie comasarile succesive dupa desfiintarea si ulterior reinfiintarea comunei Scoarta alipita cu Copacioasa si apoi cu Bobu si Budieni, atunci am putea deduce ca aproape jumatate traiesc intre limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primaria din Scoarta o poate confirma sau nega.

Daca este sa ne luam insa dupa codificarile din Sistemul Informatic al Registrului Unitatilor Teritorial - Administrative din Romania atunci com. Scoarta are 11 subdiviziuni pentru care a existat o mai mica sau mai mare doza de subiectivism in alegerea lor.

Populatia este in special angrenata in activitatile agricole din gospodariile proprii. Mai sunt locuitori ce lucreaza in cadrul a 19 firme mici sau PF autorizate, in cadrul unor companii de prestari servicii sau productie din municipiul Tg. Jiu sau din localitati vecine sau in cadrul organizatiilor sau autoritatilor locale. Nu exista societati comerciale prelucratoare sau de productie bazate pe rersursele locale iar mai grav nu exista unsuport pt. acestea.Primaria din Scoarta (si nu numai) o poate confirma sau nega.

Religie

Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” (monument istoric)

Exista 4 biserici ortodoxe dintre care o biserica din lemn cu o vechime mai mare de 500 ani, propusa sau inclusa in randul monumentelor nationale si aflata in delul Pistestilor.

Biserica Trei Ierarhi a fost ridicata cu 50 de ani inainte de reobtinerea actului de hotar al mosnenilor budieni, adica in 1832, langa locul celei cu o vechime de peste 3 secole de la care se mai pastreaza zona de altar declarata de asemenea monument national.

Incepand din 1995, preotii care au slujit au avut perioade scurte de timp de sedere in randul comunitatii nereusind sa aduca acesteia spiritualitatea de altadata.Patriarhia prin Sectorul relații bisericești și interreligioase poate confirma sau nega.

Comunitate

Scoala din Budieni se afla in centrul asezamantului si este continuitoarea unei scoli ridicate cu mai mult de 100 de ani in urma.

Aceasta din urma a fost pt. cativa ani lacasul muzeului etnologic Budieni si care acum este in stare de degradare cu proportia de 90%. La ora actuala in cladirea scolii primare (2 nivele) mai invatau in jur de 20 copii.

In centrul localitatii, in apropierea locului unde a existat in epoca interbelica sediul bancii populare si unde se afla scoala actuala, exista caminul cultural ridicat in epoca comunista dar si un monument dedicat numerosilor eroi din Budieni cazuti in primul razboi mondial. Nu departe de monument, a fost ridicata o troita despre care nu exista suficiente date in acest moment.

In zona impadurita din perimetrul Budienilor exista o unitate militara.

Legaturi spirituale ale membrilor comunitatii si nu numai.

BUDIENI - ISTORIA VECHE

Numele se pierde in vechime si provine de la cele doua familii: Buda si Ene. Buda a trăit in partea de Miaza Noapte a zonei Piștești in locul ce poartă numele de Dealul Buda iar Ene cu Frâncul Mare si Frâncul Mic (cei doi frați ai sai) in partea de Apus, in stânga râului Amaradia in josul Padurii Mare – Arțariș. Cele doua familii s-au inrudit, numarul urmasilor a crescut iar asezamintele s-au apropiat in actuala lunca a Budienilor. Acest fapt este cert deoarece ramasite ale barnelor de constructie, a vetrelor de foc, de ceramica sau obiecte de bronz au fost scoase pana nu de mult din aceste parti de raul Amaradia revenit la vechea matca.

Inundatiile repetate au facut ca aceste asezari sa se mute in timp mai spre sud sau rasarit, in zona de azi a Dragoienilor cu familiile lui Preda ziși Chelarii, stramosi ai Serbanoilor, in zona Valenilor si Parvulestilor cu familiile Fugarilor, Teca si Dutu, spre zona Sestoarei cu asezarile Popetilor, a unei parti a Dutilor si a Isacilor sau spre actuala asezare Sașa.

Exista o reprezentare a asezarilor cu schimbarile de pozitie si denumire a acestora pe o intindere de 8-900 de ani sau mai mult. Aceasta harta este inclusa in Monografia Budieni (scrisa de inv. Antonie Predescu) si a fost realizata incepand cu peste 100-120 de ani in urma, cu concursul mai multor varstnici de atunci si reprezinta o sinteza a memoriei colective a comunitatii. Ea a fost reprodusă ulterior (prin 1959-1960) cu ajutorul profesorului Gheorghe Predescu.

Atestarile, prin documente scrise, incep insa din 1486 / 6994 si au fost pastrate in colecțiile de documente ale istoricului Alexandru Stefulescu.

Asfel la 30 iunie 6994 (1486 DNI) se menționeaza “ Roman cu fii si altora au stapanire in Romanesti-Budieni-Izvoare..”șamd.

Vlad Voda Calugarul confirma in 1493 catre Spatar Hrănitul si soția acestuia stapânirea inclusiv asupra Budienilor si pe care Radu cel Frumos le daduse in locul altor așezari din zona mânastirii Tismana.

In 1619 /Targoviște, Gavril Voda Movila confirma cumparatura făcuta de tatal lui Stancu asupra a doua locuri vandute de locuitorii din Budieni. Mai exista si alte documente si marturii dar toate, prin insiruirea lor, dovedesc faptul ca pe langa existenta Budieni-ul ca entitate inainte de veacul al XV-lea, exista are o continuitate de secole a acestuia.

In jurul anului 1800 apare Geografia Fizica si Politică care dă pentru prima oară date statistice despre Budieni – Budieni s (sat) in judetul Gorj, p (plasa) Ocalul, formează c (comuna) cu catunele Dragoieni si Pișteștii din Deal cu 955 locuitori.

Deci la inceputul secolului al 19-lea asezarea Budienilor avea aproape 1000 de locuitori.

Primul act de hotărnicie cunoscut este cel al inginerului Caramenchi in 1842 unde se spune ca hotarul mosnenilor budieni este alături de hotarul Pișteștilor din 1784 cu doi boieri si pana la “Rapa Rosie”(denumire generica – localizare probabila in dealurile nordice ale Copacioasei spre Bobu).

Dupa multiplele incercari ale unor boieri de a stapani acest tinut si dupa riposte hotărate ale moșnenilor locului, apare ACTUL DE HOTARNICIE al moșii BUDIENI Districtul Gorj, plasa Ocolu, PROPRIETATEA MOSNENILOR BUDIENI din 1882, cu măsuratorile facute de ing. Barbovici, si care stabileste suprafetele (micșorate dar certe) stăpanite de aceștia.

Gospodăriile budienilor cuprindeau case mari si încapatoare in marea lor majoritate cu o înaltime de peste 7m si poziționate in partile mai inalte ale proprietaților. Temeliile erau din piatră de râu potrivită si zidită. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual.

Vitele erau adapostite in grajduri care aveau la al doilea nivel faneata. Pe timpul iernii fanul era transferat in iesle prin trape de lemn pozitionate in dreptul acestora. O asemenea gospodarie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casa din Budieni a fam. Beuran asezată insa, la transfer pe noul amplasament, pe o temelie din beton.

Starea economica la 1910, dupa recuperarea prin cumparare a unor suprafete de teren ajunse in proprietatea diverșilor boieri, era urmatoarea:

Locuitori - moșneni

Suprafata com. Budieni inclusiv Sașa - 2870ha

Suprafata cultivată cu grâu si secară – 190ha

Suprafata cultivată cu porumb – 694ha

Fanete – 292ha

Livezi si vii – 190ha

Pădure si izlaz – restul

Numarul de locuitori (fara Pistesti si Sasa – numaratoare partiala –in realitate peste 1000) – 867

Știutori de carte – 272 (B-232, F-34)

Economii depuse in Banca Populară – peste 10000 lei

Învatatori – 2 (3 posturi)

Elevi – 132 …..!!!! (B-64, F-48)

Sali de clasa – 2+1

Agent sanitar – 1

Agent veterinar -1

Jandarm post -2

Perceptor – 1

Pravalii, cârciumi – 1

Nu exista date despre numarul de gospodarii, vite, alte așezaminte sau biserici si preoți.

Nu era asa rău! Cert este ca Budieni-ul a pășit in epoca modernă cu dreptul si ca mai presus de toate iși dorea sa invețe.

SURSA: http://budieni.ro autor Mihai Ivan