Sari la conținut

Biserica Maria Zăpezii din Reșița

45°17′N 21°54′E (Biserica Maria Zăpezii din Reșița) / 45.29°N 21.9°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Romano-Catolică
„Maria Zăpezii”
Informații generale
ConfesiuneRomano-Catolic
TipBiserică
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateReșița
stat suveranCaraș-Severin
AdresaStrada Traian Lalescu nr. 34, Reșița, Caraș-Severin, România, cod 320050
Coordonate45°17′N 21°54′E ({{PAGENAME}}) / 45.29°N 21.9°E
Turle1
Istoric
Data finalizării1853
Localizare
Prezență online
parocatr.cnet.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biserica „Maria Zăpezii” (în germană Maria-Schnee-Kirche, în maghiară Havas Boldogasszony-templom) sau simplu Maria Zăpezii este prima biserică romano-catolică din Reșița, situată pe strada Lalescu, nr. 34. Hramul bisericii, Maria Zăpezii, este în 5 august. Pe locul actualei biserici s-a aflat inițial o biserică din lemn. Este cunoscută eronat de către unii localnici ca fiind Biserica Sfântul Anton.

Istoria bisericii

[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost construită între 1846–1853, sfințită în 1846.[1] Anterior existase în localitate o biserică de lemn construită în 1771.[2]

La recensământul din 1930 din cei 19.868 de locuitori ai Reșiței, 12.352 s-au declarat romano-catolici, 5.439 ortodocși ș.a.[3]

Hramul bisericii, „Maria Zăpezii”, este sărbătorit anual în duminica apropiată datei de 5 august.[1][4]

Ansamblul bisericii romano-catolice, biserica și parohia, sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Caraș-Severin, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CS-II-a-B-10932).

Pictura este opera unui artist necunoscut și a fost restaurată de Kurta Cazimir și Aurel Regulsky în anul 1988.

Orga, de tip romantic, a fost construită de Richard Wegenstein din Timișoara în 1929 (firma Leopold Wegenstein și Fiii), cu tractură pneumatică, având două manuale, pedalier și este înzestrată cu 18 registre sunătoare. Ultima restaurare a avut loc în 2010.

Istoricul structurii etnice a orașului Reșița

[modificare | modificare sursă]

Următorul tabel prezintă date culese din recensăminte în funcție de limba maternă vorbită de locuitorii orașului Reșița.

Recensământul[1][5] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Croați Slovaci Cehi Ucrainieni Romani Alte etnii
1930 19.868 5.851 10.637 2.127 36 36 191 191 ? ? 797
1966 55.752 39.760 9.846 4.008 289 289 239 712 ? ? 610
1992 95.216 79.518 5.045 4.009 936 296 167 205 ? ? 2.340
2002 84.026 74.584 2.696 3.034 580 535 102 140 ? ? 2.355
2011 65.509 60.947 1.096 1.541 ? ? ? ? 714 228 698

Activități

[modificare | modificare sursă]
Interiorul bisericii în decembrie 2015.

În prezent se celebrează sfinte liturghii în limbile română, maghiară și germană (rugăciuni în croată și/sau cehă se rostesc uneori de sărbătorile mari). Tot în limbile română, maghiară și germană se desfășoară ore de religie pentru copii, tineri și adulți.

Parohia este afiliată cu Asociația Caritativă „Sf. Vincențiu de Paul”, amplasată relativ în proximitatea parohiei. Filiala Reșita a „Asociației Medicilor Catolici” este și ea înrudită cu Biserica „Maria Zăpezii”.

În fiecare an, în luna ianuarie, parohia „Maria Zapezii” împreună cu întreaga comunitate creștină din Reșița se implică activ în organizarea Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor.

În biserică au loc de asemenea întâlniri de rugăciune ecumenică ale „Cercului ecumenic de femei” al orașului, ce organizează lunar astfel de întâlniri, ele având loc de fiecare dată într-o altă biserică, acoperind confesiunile și riturile din oraș.

Lista preoților

[modificare | modificare sursă]

Biserica medievală de la Ogășele a funcționat în secolele XIV-XV și a fost distrusă în perioada otomană. De la eliberarea Reșiței de sub ocupația otomană și până în anul 1997 a existat o singură biserică romano-catolică în oraș și o singură parohie atașată ei, Biserica Maria Zăpezii.[6] În anul 2000 s-a înființat o a doua parohie, la Biserica Preasfintei Treimi din Reșița în Govândari. Acolo a fost numit preot paroh preotul Simon Ciubotaru. În septembrie 2013 preotul Janos Varga a fost numit capelan de Reșița, preot care ajută și slujește la ambele parohii. După consacrarea episcopală a parohului József Pál, eveniment care a avut loc în 6 august 2018, va fi numit un nou paroh al Bisericii Maria Zăpezii.[7]

Nume Prenume Anul decesului An începere slujire An sfârșit de slujire Note
Pilzbach Johann Adam 1802 1772 1776 Primul preot romano-catolic de după ocupația otomană.
Fritsch Lorenz N/A 1794 1798
Kempf Laurentius N/A 1798 1812
Aizele Matthias 1856 1812 1836
Bottka Paul 1872 1836 1845
Vendeschu Augustin Johann 1896 1845 1846
Einsner Georg N/A 1846 1870
Bartl Anton 1897 1870 1893
Löschardt Ferdinand 1914 1893 1899
Pallanik Johann 1922 1888 1910
Seitz Michael 1930 1883 1892
Amschlinger Franz 1946 1894 1903
Gehl Othmar 1951 1892 1903
Rothmayer Siegmund 1902 1899 1902
Schummer Rudolf 1944 1893 1907
Schutz Nikolaus N/A 1899 1901
Eisele Matthias 1944 1901 1906
Dietl August Gustav 1928 1901 1912
Misenko Josef N/A 1902 1909
Pálya Matthias 1915 1903 1915
Simonich Maximilian N/A 1903 1915
Schiller Szánthó Géza 1950 1908 1909
Elsner Josef 1965 1911 1926
Schrotz Stefan 1967 1912 1923
Fiedler Stefan N/A 1916 1923
Hager Nikolaus N/A 1917 1926
Fulda Paul N/A 1922 N/A
Blaskovics Adalbert 1981 1912/1956 1929/1981
Rudolf Josef N/A 1912 1921
Waltner Josef 1986 1920 1923
Rech Karl Géza 1956 1924 1925
Székely Franz N/A 1923 1930
Tóth Stefan N/A 1936 1943
Lischerong Matthias 1950 1925 1950
Strubert Peter 1956 1924 1932
Wild Josef 1961 1927 1933
Lindnder Wendelin N/A 1925 1929
Eisele Josef 1981 1926 1931
Juhász Tibor N/A 1930 1938
Kauschitz Antonius N/A 1933 1939
Benz Johannes 1985 1936 1942
Janisch Desiderius N/A 1934 1941
Hönig Franz N/A 1926 1931
Brosos Ludwig N/A 1933 1938
Hardt Alfons N/A 1927 1930
Hauptmann Ferdinand 1989 N/A N/A Hirotonit preot la Reșița pe 29 martie 1936.
Hampel Karl N/A 1934 1937
Willw Andreas N/A 1941 1946
Schwartz Josef N/A 1942 1946
Gerstenengst Josef 1992 1946 1958
Vöö Peter N/A 1940 1941
Lackner Paul 1987 1946 1987
Kokos Alexander 1954 1953 1954
Buding Zoltan 1996 1955/1995 1956/1996
Katic Theodor N/A 1955 N/A
Borth Nikolaus
Pater Gottfried		 N/A 1958 1959
Demele Vencel 1999 1959 1963
Neu Anton N/A 1963 1965
Babeu Mihai N/A 1965 1972
Fritz Anton N/A 1972 1974
Hajdu Josef N/A 1974 1976
Höher Otto 2006 1976 1978
Dobra Petar N/A 1977 1979
Henger Michael N/A 1978 1980
Nagy Carol N/A 1979 1987
Dragomir Andrei Gheorghe N/A 1980 1982
Lovasz Reinhold N/A 1982 1983
Muțiu Petru N/A 1983 N/A
Matei Peter Gottlieb N/A 1983 1988
Pál József Csaba N/A 1987 2018 Episcop romano-catolic de Timișoara din 2018.
Szöcs László N/A 1987 1988
Medek Ioan Siegfried N/A 1988 1989
Catici Gheorghe 2019 1988 1992
Balogh András N/A 1988 1989
Wonerth László N/A 1989 1990
Ebenspanger Ferenc N/A 1989 1990
Zarioiu Iuliu N/A 1990 1991
Grega Bertram N/A 1991 1993
Groza Dán N/A 1992 1993
Debert Reiner N/A 1993 1994
Pălie Beniamin N/A 1994 1996 Numit preot paroh dupa consacrarea episcopală a lui

Pal Jozef Csaba

György Zoltán N/A 1996 1998
Altman Josef N/A 1997 1999
Conceangă Ulderic N/A 1997/2001 2003
Fechetă Virgil 2015 1998 1999
Țâmpu Petru N/A 1999 2001
Jäger Martin N/A 2002 2004
Rebegilă Petru N/A 2004 2006
Lucacela Davor N/A 2006 2008
Kozovits Attila N/A 2008 2009
Lunic Daniel N/A 2009 2011
Varga János N/A 2013 N/A

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Țigla, Erwin Joseph () [2001]. „Resita Montana”. În Konig, Waldermar. Biserici romano-catolice din Banatul Montan / Römisch-katholische Kirchen im Banater Bergland / A Bánsági Hegyvidék római katolikus templomai (ed. a doua). Reșita: InterGraf. p. 110. ISBN 973-97258-3-18 Verificați valoarea |isbn=: length (ajutor). 
  2. ^ Instituțiile minorităților naționale – cadastru online, adatbank.ro 
  3. ^ Județul Caraș (interbelic), populația statornică, după religie
  4. ^ Țigla, Erwin Joseph () [2004]. „Resita Montana”. În Konig, Waldermar. Biserici romano-catolice din Arhidiaconatul Banatului Montan / Römisch-katholische Kirchen im Erzdechanat des Banater Berglands / A Bánsági Hegyvidék főesperességének római katolikus templomai (ed. a doua). Reșita: ColorPrint. p. 110. ISBN 973-97258-5-6. 
  5. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ Țigla, Erwin Josef (N/A) [N/A]. Priester, die in der römisch-katolischen Pfarrei Reschitza gewirkt haben, von Erwin Josef Țigla (în germană) (ed. prima). Reșita: N/A. p. N/A. ISBN N/A Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Iosif este noul episcop romano-catolic de Timișoara, radioresita.ro, 6 august 2018. Accesat la 10 august 2018.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Maria_Zăpezii_din_Reșița&oldid=16540020