Axolotl

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Axolotl
Axolotl ganz.jpg
Stare de conservare
Status iucn3.1 CR ro.svg
Critic, posibilă dispariție (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Amphibia
Ordin: Caudata
Familie: Ambystomatidae
Gen: Ambystoma
Specie: A. mexicanum
Nume binomial
Ambystoma mexicanum
(Shaw, 1789)

Axolotl (Ambystoma mexicanum) cunoscut și drept „peștele umblător mexican”, este o specie de salamandră care trăiește în Xochimilco - "Grădinile plutitoare" din apropierea capitalei Mexicului, Ciudad de México.

Aspect[modificare | modificare sursă]

Axolotl-ul are un aspect de obicei negru sau maroniu, dar sunt frecvente și varietățile albine și albe, în special la specimenele crescute în captivitate. Crește până la 30 de cm, dar lungimea lui medie este de 15cm. își folosește cele patru picioare pentru a se deplasa pe fundul apei și coada pentru a înota. „Peștele umblător mexican” se hrănește cu insecte, pești mici și crustacee, preferând apele cu temperaturi mai scăzute.

Principala trăsătură specifică a Axolotl-ului este capacitatea de a-și regenera părțile corpului după traumare, inclusiv amputare.[2]

Genom[modificare | modificare sursă]

O echipă de cercetători din Viena, condusă de oamenii de știință Dresda și Heidelberg au descoperit o altă curiozitate despre Axolotl: genomul lui este imens. Are aproximativ 32.000 de milioane de perechi de nucleotide ADN, eclipsând foarte mult genomul uman (de aproximativ 10 ori mai mic). Au explicat în lucrarea lor în revista Nature publicat în 2018 ca este cel mai mare genom descoperit vreodată.

Comportament[modificare | modificare sursă]

În mod normal, axolotl-ul rămâne aproape inactiv pe fundul lacului în timpul zilei și iese rar la suprafața apei să respire. Când se lasă noaptea, pleacă în căutarea hranei. Comunică între ei prin semnale chimice și vizuale, dar acest lucru se produce mai mult în perioada de împerechere. Un alt mod de comunicare apare prin feromoni, tot în stadiul de reproducere.

Neotenie[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de alți amfibieni, axolotl nu dezvoltă plămâni și își păstrează branhiile externe, care îi permit să supraviețuiască sub apă. Axolotl atinge maturitatea fără a trece prin metamorfoza, prezentând deci fenomenul de neotenie.. Mai mult, e capabil să se reproducă în stadiul de larvă.

Specie protejată[modificare | modificare sursă]

Ambystoma mexicanum este inclus în lista speciilor pe cale de dispariție cu mențiunea "în pericol critic". Conform Academiei Mexicane de Științe, în 1998 erau 6000 de exemplare pe km pătrat, în 2003 numărul scăzuse la 1000, iar în 2008 era de numai 100. Într-o cercetare derulată în anul 2013 timp de patru luni, biologii Universității Naționale Autonome a Mexicului nu au reușit să identifice niciun exemplar în habitatul natural, dar câteva luni mai târziu au fost descoperite totuși astfel de creaturi, iar autoritățile au creat condiții pentru protejarea acestora. De exemplu, Parcul Ecologic Xochimilco găzduiește o zonă protejată pentru acești amfibieni care are clasificarea de "Protecție Speciala" de către guvernul mexican.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Luis Zambrano, Paola Mosig Reidl, Jeanne McKay, Richard Griffiths, Brad Shaffer, Oscar Flores-Villela, Gabriela Parra-Olea, David Wake (). Ambystoma mexicanum. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2013.2. International Union for Conservation of Nature. Accesat în . 
  2. ^ https://www.facebook.com/ScienceNaturePage/videos/1321548994644022/

Legături externe[modificare | modificare sursă]