Vizualizare sursă pentru „Apeductul din Eifel”

{{altesensuri|Eiffel}}
{{Infocaseta Sit arheologic
| denumire             = Apeductul din Eifel
| denumire nativă      = Aquaeductus Arduennus
| imagine              = [[Fișier:Mechernich-Vussem Aquäduktbrücke.jpg|250px]]
| descriere            = Vestigiu al unuia dintre podurile Apeductului din Eifel.
| denumire alternativă = Römerkanal
| localizare           = 
| regiune              = [[Renania-Palatinat]], [[Renania de Nord-Westfalia]] ([[Germania]])
| tip                  = [[apeduct]]
| parte din            = 
| lungime              = 95 km / 130 km, cu ramificații
| lățime               = 
| suprafață            = 
| greutate             = 
| fondator             = 
| materiale            =  [[cărămidă]], [[beton]]
| construcție          = [[80]]
| abandonare           = [[anii 260]]
| epocă                = [[Imperiul Roman]]
| culturi              = 
| ocupanți             = 
| eveniment            = 
| săpături             = 
| arheologi            = 
| stare                = ruine
| proprietate          = 
| administrare         = 
| acces public         = 
| site web             = 
| note                 = 
}}
[[Fișier:Karte eifelwasserleitung.png|thumb|Harta Apeductului din Eifel]]
'''Apeductul din Eifel''', numit și ''Römerkanal'' (Canalul romanilor), este o conductă de apă rămasă din timpul Imperiului Roman. [[Apeduct]]ul deservea orașul [[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Colonia]] cu apă din regiunea munților [[Eifel]]. A fost cel mai lung apeduct din [[Imperiul Roman]], fiind considerat și cea mai mare construcție antică situată la nord de [[Alpi]]. Construcția apeductului arată avansul capacităților [[Arhitect|arhitecților]] romani, ale căror tehnici au căzut în uitare în [[Evul Mediu]].

Apeductul, construit în [[80|80 d.Hr.]], conducea apa pe o distanță de {{unitate|95|km}} din masivul [[Eifel]] ([[Germania]]) până în ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium]]'' (actualul oraș [[Köln]]). Dacă s-ar include toate ramificațiile, lungimea apeductului ar atinge {{unitate|130|km}}. Construcția este aproape în totalitate subterană, iar scurgerea apei era obținută doar prin forța [[gravitație]]i. Câteva [[pod]]uri, inclusiv unul care avea lungimea de {{unitate|1400|m}}, au fost necesare pentru a traversa [[Vale|văile]]. Apeductul din Eifel are particularitatea de a avea puține porțiuni aeriene, cu scopul de a evita [[vandalism]]ele și înghețul din timpul iernii.

== Istoric ==
Înainte de construcția Apeductului din Eifel, [[Colonia Claudia Ara Agrippinensium]] primea apă prin apeductul de la [[Vorgebirge]], ale cărui izvoare se aflau în regiunea [[Ville]], la vest de oraș, din [[Renania de Nord-Westfalia|Renania de Nord - Westfalia]], regiune situată între Eifel la sud, localitățile [[Erft]] în vest, [[Grevenbroich]] și [[Pulheim]] la nord și [[Köln]], [[Brühl]] și [[Bonn]] la est. Construcțiile vechiului apeduct au avut loc prin anii [[30 î.Hr.]]

Dar odată cu creșterea orașului, această sursă de aprovizionare cu apă a devenit insuficientă. Pe măsură ce orașul creștea, apeductul nu mai era capabil să furnizeze apă de o calitate suficientă; primăvara conținea urme de nămol, iar vara uneori apeductul se usuca complet. Construcția unui nou apeduct a fost hotărâtă. Capătul apeductului se afla la  [[Nettersheim]], în [[Grüner Pütz]]. S-au folosit beton pentru canal și piatră tăiată pentru arcada de acoperire.

Canalul care a fost construit ulterior asigura apa și din izvoarele din [[Munții Eifel]], pentru acoperirea necesarului crescut al orașului în dezvoltare Colonia (astăzi [[Köln]]). 

Apa provenită din Eifel era deosebit de apreciată, deoarece era bogată în [[carbonat de calciu]]. Prin [[anii 80]] d.Hr. canalul a fost consolidat cu așa-numitul ''beton roman'', care provenea din regiunea de nord a munților Eifel. Se apreciază că apeductul ar fi avut o lungime între 95 și 130 de km, și ar fi avut un debit de 20.000 m{{s|3}} de apă pe zi, asigurând necesarul de apă al orașului [[Colonia Claudia Ara Agrippinensium]]. Apa sosea prin cădere, iar aceasta dovedește priceperea și precizia măsurătorilor făcute pentru a asigura de-a lungul apeductului o cădere constantă. Construcția a funcționat probabil până în [[anii 260]], când Colonia a fost distrusă de popoarele barbare germane. După jaful suferit de [[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Colonia]], în [[260]], Apeductul din Eifel nu a mai fost niciodată repus în funcțiune, doar apeductul de la [[Vorgebirge]] a alimentat Colonia în continuare.
[[Fișier:Eifelroemerwasserleitunginnen.jpg|left|right|thumb|Apeductul din Eifel]]

== Traseul canalului ==
Descoperirile arheogice au stabilit, o parte din alimentarea canalului era din [[Urft]], regiunea [[Nettersheim]], apeductul trecea prin localitatea [[Kall]], aici urmează un [[tunel]], traversând [[Erft]]ul la [[Euskirchen]]-[[Kreuzweingarten]], iar între [[Rheinbach]] și [[Meckenheim]], traversează pe un pod râul [[Swist]]. La Kottenforst ([[Buschhoven]]), nord-vest de [[Bonn]], traversează o regiune înaltă, și ia direcția [[Brühl]] și [[Hürth]], ajungând în [[Köln]].  Canalul pentru a fi protejat de îngheț era situat la ca. 1 m adâncime, fiind construit din cărămidă sau elemnte de beton de forma literiei '''U''' care erau etanșate prin tencuială. Acest canal asigura locuitorilor apa potabilă și apa necesară băilor romane. Avantajul apei dure din Eifel, bogată în [[calcar]], era faptul că acoperea cu un strat protector porțiunile cu conducte de [[plumb]], împiedicând astfel  intoxicațiile cu plumb, cauzate în alte regiuni de apa de băut.

==Bibliografie==
{{refbegin}}
* Grewe, Klaus. ''Der Römerkanalwanderweg''. Eifelverein Düren. {{ISBN|3-921805-16-3}}.
* Grewe, Klaus. ''Atlas der römischen Wasserleitungen nach Köln''. Rheinland-Verlag. {{ISBN|3-7927-0868-X}}.
* Haberey, Waldemar. ''Die römischen Wasserleitungen nach Köln''. Rheinland-Verlag, 1971. {{ISBN|3-7927-0146-4}}.
* Hodge, Trevor. ''Roman Aqueducts and Water Supply.'' London: Duckworth, 2002. {{ISBN|0-7156-3171-3}}.
* Jeep, John M. ''Medieval Germany: An Encyclopedia.'' Routledge, 2001. {{ISBN|0-8240-7644-3}}.
* Lewis, M.J.T. ''Surveying Instruments of Greece and Rome.'' Cambridge University, 2001. {{ISBN|0-521-79297-5}}.
* Pörtner, Rudolf. ''Mit dem Fahrstuhl in die Römerzeit''. Moewig, Rastatt 2000. {{ISBN|3-8118-3102-X}}.
* Tegethoff, F. Wolfgang; Rohleder, Johannes; Kroker, Evelyn. ''[https://books.google.com/books?id=pbkKGa19k5QC&pg=PA93&dq=%22eifel+aqueduct%22&sig=ACfU3U0VPZrneJAbR9-7w1g0ItvyyxHIqg#PPA93,M1 Calcium Carbonate: From the Cretaceous Period Into the 21st Century]''. Birkhäuser, 2001. {{ISBN|3-7643-6425-4}}.
* Bedoyere, Guy de la. ''[https://books.google.com/books?id=0fv8_Vqdu4EC&pg=PA55&dq=%22eifel+aqueduct%22&sig=ACfU3U3Ew804qcOY1bk2Xoau5ONLh6-k8A#PPA55,M1 English Heritage Book of Roman Towns in Britain]''. Rowman & Littlefield, 1992. {{ISBN|0-7134-6893-9}}.
{{refend}}

== Legături externe ==
{{Commons|Eifelwasserleitung}}
* [http://www.woenge.de/woeng/artikel/krk/naske-roemerkanal/roemerkanal.html Eine Seite über die römische Wasserleitung nach Köln]
* [http://www.soetenich.de/Sotenich-INFOS/Der_Romerkanal/body_der_romerkanal.html Weitere Informationen zur römischen Wasserleitung] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081017054102/http://www.soetenich.de/Sotenich-INFOS/Der_Romerkanal/body_der_romerkanal.html |date=2008-10-17 }}
* [http://www.huerth.de/sportfreizeittourismus/tourismus/roemerkanal.php Römerkanal-Wanderweg im Bereich Hürth] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080930234212/http://www.huerth.de/sportfreizeittourismus/tourismus/roemerkanal.php |date=2008-09-30 }}
* [http://www.members.aol.com/geosolutio/public-archive/2003/Brunnenstube_Kallmuth.pdf Der Klausbrunnen bei Kallmuth (PDF)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060524165751/http://www.members.aol.com/geosolutio/public-archive/2003/Brunnenstube_Kallmuth.pdf |date=2006-05-24 }}
* [http://www.nrw-stiftung.de/projekte/projekt.php?id=119&archiv=Nettersheim&pl=projekte NRW-Stiftung: „Römische Wasserleitung von Nettersheim nach Köln“]
* [http://www.hgstump.de/vussem.htm Bild eines rekonstruierten Teilstücks einer der Brücken der Wasserleitung]
* [http://www.romanaqueducts.info/ Liste von 600 Römische Wasserleitungen von denen 25 in Detail dokumentiert]
* [http://www.klaus-grewe.de/monographien.htm Literatur von Klaus Grewe, Archäologe]
* [http://friedhelm-becker.de/html/karte_romerkanal.html Der Römerkanal-Wanderweg / Die Römische Eifelwasserleitung nach Köln] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111026224538/http://friedhelm-becker.de/html/karte_romerkanal.html |date=2011-10-26 }}
{{Portal bar|arhitectură|Germania|Roma antică|Arheologie}}

[[Categorie:Apeducte|Eifel]]
[[Categorie:Eifel]]
[[Categorie:Köln]]
[[Categorie:Clădiri și structuri din Renania de Nord-Westfalia]]
[[Categorie:Clădiri și structuri din secolul I]]
[[Categorie:Arhitectură în secolul I]]
[[Categorie:Clădiri și structuri din Renania-Palatinat]]