Alexandru Andrițoiu
| Alexandru Andrițoiu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Vașcău, România[1] |
| Decedat | (66 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet traducător |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Babeș-Bolyai[1] Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”[1] |
| Patronaj | Gazeta literară[1] Contemporanul[1] Luceafărul[1] Familia (revistă)[1] |
| Specie literară | Proletcult[2] , realism socialist[1] |
Modifică date / text  | |
Alexandru Andrițoiu (n. 8 octombrie 1929, Vașcău, județul Bihor – d. 1 octombrie 1996, București) a fost un poet și traducător român.
Debutul în presă și l-a făcut în 1949, la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj, iar mai târziu a debutat și în presa culturală la „Almanahul literar”, unde a fost angajat și corector.[3]
După ce, în 1961, a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, a lucrat în redacțiile a diferite reviste, precum „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Gazeta Literară”, „Viața militară”.
Din 1965 a devenit redactor-șef al revistei „Familia” din Oradea, funcție pe care a rămas timp de aproape 25 de ani, de la primul număr până în 1989.
Bun cunoscător de poezie, Alexandru Andrițoiu a alcătuit antologii și a tradus din lirica rusă, maghiară, greacă, vietnameză etc.[4]
Scrie poezie oportunista. De exemplu, in revista Securitatea, nr. 3 din 1968, publica un poem omagiu adus securistului, alias "eroul anonim", care se incheie cu versurile:
"Nenduplecat, dar plin de omenie
De sarbatoarea lui ai vrea sa-i spui
O vorba calda si de bucurie
Caci el, e comunistul care stie
Sa asculte inima partidului
In maretia simplitatii lui. "[5]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Muncii clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[6]
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a (25 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”[7]
Opera
[modificare | modificare sursă]Perioada în care scrie versuri realist-socialiste:[8]
- În țara moților se face ziuă, București, ESPLA, 1953,
- Dragoste și ură, București, Editura Tineretului, 1957,
- Porțile de aur, București, Editura Tineretului, 1958,
- Cartea de lângă inimă, București, Editura Militară, 1959,
- File de cronică, București, Editura Tineretului, 1962
După ce s-a eliberat de responsabilități propagandistice:[8]
- Constelația lirei, București, Editura Eminescu, 1963,
- Vârful cu dor, București, Editura Tineretului, 1964,
- Elixirul tinereții , CPSF 223-224, 1964- nuvelă SF
- Simetrii, București, Editura Eminescu, 1970,
- Euritmii, București, Editura Eminescu, 1972,
- Aur, București, Editura Albatros, 1974,
- Poeme noi, București, Editura Cartea Românească, 1984,
- Versuri, F., 1987,
Ca traducător a publicat traduceri din Rainer Maria Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și Horvath Imre [9]
A realizat atât singur cât și în colaborare cu alți scriitori antologii de poezie:[9]
- Antologie de poezie canadiană de limbă franceză (1976),
- Antologie de poezie vietnameză clasică și contemporană (1980),
- Antologie de poezie chineză modernă (1990).
A publicat o carte de călătorii prin țară:[9]
- Curcubeu peste Carpați, 1987,
Și o alta, de călătorii prin Orientul Îndepărtat:
- Prin țara dimineților liniștite, Editura Sport-turism, 1989
A realizat scenariile filmelor:[9]
- Șah la rege, 1965
- Cine va deschide ușa, 1967[10],
- Elixirul tinereții (1975) - împreună cu Nicolae Ștefănescu și Beno Meirovici
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h (PDF) http://bibliotecadeva.eu:82/periodice/romlit/1996/10/romania_literara_1996_10_41.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.romlit.ro/literatura_oportunist_ii Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Biografie Alexandru Andrițoiu
- ^ „Alexandru Andrițoiu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Al.Andritoiu, Eroul anonim,. „Periodicul "Securitatea"” (PDF). C.N.S.A.S. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Accesat în 30 martie 2024. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 141.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 21.
- ^ a b „Alex. Ștefănescu, La o nouă lectură: Alexandru Andrițoiu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Literatura Română / Alexandru Andrițoiu
- ^ „Cine va deschide ușa? (1967)”. Arhivat din original la . Accesat în .
