Depresie: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 54: Linia 54:
== Legături externe ==
== Legături externe ==
* [http://www.descopera.ro/stiinta/5760100-suntem-o-lume-de-deprimati-cautam-remediu Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu!], 22 martie 2010, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
* [http://www.descopera.ro/stiinta/5760100-suntem-o-lume-de-deprimati-cautam-remediu Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu!], 22 martie 2010, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
* [http://www.despreboli.ro/boli-neurologice-si-psihiatrice/2012/depresia-starea-depresiva-simptome-diagnostic-evolutie/ Depresia problema sociala?]

[[Categorie:Depresie]]
[[Categorie:Depresie]]
[[Categorie:Tulburări psihice]]
[[Categorie:Tulburări psihice]]

Versiunea de la 22 iulie 2012 09:53

Pictură de Ferdinand Hodler (1892).

Depresia clinică este o stare mentală de tristețe/amărăciune care persistă pe perioade îndelungate.

Simptome care durează mai mult de două săptămâni și de o severitate care începe să împiedice desfășurarea normală a activităților zilnice deja semnifică depresie clinică.

Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța.

Spre deosebire de credința populară, chiar și cazurile de depresie severă pot fi tratate medical și vindecate.

Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. În prezent, boala afectează aproximativ 121 milioane de oameni pe glob. În România, a fost depistată o creștere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% (18-49 ani) la 4,4% – 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de creștere de 1,2 puncte procentuale pentru fiecare grupă de vârstă (50-64 ani și peste 65 de ani).[1]

Simptome

  • sentimente de anxietate sau de îngrijorare fără un motiv evident;
  • sentimentul de a fi copleșit (chiar de activități obișnuite);
  • lipsa apetitului cu scădere în greutate, dar sunt și pacienți care au creșterea poftei de mâncare;
  • insomnie, dar și creșterea duratei de somn;
  • plâns facil;
  • toleranță scăzută la frustrare.
  • Stare depresivă
  • Pierderea interesului pentru activități care înainte produceau plăcere
  • Incapabilitate de a mai simți emoții
  • Frică
  • Auto-învinovățire
  • Auto-compătimire
  • Sentiment de neajutorare
  • Stimă de sine scăzută
  • Gânduri despre moarte și/sau suicid
  • Oboseală fizică și/sau mentală

Cine are risc sa faca depresie?

Au risc de a face depresie urmatoarele categorii de persoane:

  • Care au avut episoade depresive anterior
  • Care au avut sau au tulburare depresivă in familie la frați/surori sau părinți
  • Femeile mai frecvent decat barbatii
  • Cu varsta mai mică de de 40 ani
  • Perioada de după nastere
  • Cu alte boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemică, cancer
  • Care consuma unele medicamente - diureticele tiazidice, digitală, metildopa, cicloserina, hormoni anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanți, antiinflamatoare nesteroidiene
  • Sunt singure sau fără susținere din partea familiei
  • Au evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant
  • Consuma substanțe psihoactive

Statistici

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populației la nivel mondial și, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor[2].

La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni[2]. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală[2].

Note

Bibliografie

Legături externe

Format:Legătură AC Format:Legătură AF Format:Link GA Format:Link GA