Metodele lui Mill

Cele cinci principii inductive propuse de John Stuart Mill pentru uniformizarea cercetarii științifice. Se mai numesc și „canoanele”. Scopul acestor principii inductive este de a face lumină în probleme de cauzalitate și sunt descrise în cartea sa din 1843 A System of Logic. Pe lângă rolul lor în cercetarea științifică, Metodele lui Mill pot fi folosite în viața de zi cu zi, fiind foarte utile pentru a înțelege cauzele evenimentelor.

Metoda concordanței

Dacă două cazuri în care se produce un fenomen împărtășesc o singură circumstanță, atunci acea circumstanță unică este cauza sau efectul fenomenului.

O tehnică fundamentală pentru identificarea cauzei unui un anumit efect este căutarea unui factor comun care să fie prezent în toate cauzele în care efectul are loc - ne uităm după un aspect comun pentru diferite cazuri. Pentru a stabili o relație cauzală, factorul comun este necesar (vezi Necessity and sufficiency) în toate fenomenele studiate.

Exemplu

Atunci când doctorii sunt confruntați cu o boală nouă, vor să afle dacă oamenii care au boala au mâncat aceeași mâncare, au același virus în sângele lor sau au vreo altă similaritate.

Simplificare

Metoda concordanței poate fi reprezentată astfel:

A B C D apar împreună cu w x y z

A E F G apar împreună cu w t u v

——————————————————

Prin urmare A este cauza lui w.

Metoda diferenței

Dacă un caz în care se produce un fenomen și altul în care acesta nu se produce diferă doar printr-o singură circumstanță, acea circumstanță este cauza, ori o parte indispensabilă a cauzei acelui fenomen, sau este efectul său.

Al doilea test pentru a determina dacă un anumit factor are rol cauzal cere să îndepărtăm acel factor - lăsând restul parametrilor nemodificați - și să vedem dacă efectul are încă loc.

Exemplu

Dacă mașina scoate sunete ciudate atunci când accelerăm, luăm piciorul de pe pedală pentru a vedea dacă sunetul dispare. Oamenii de știință folosesc aceeiași tehnică atunci când fac experimente controlate: pentru a testa eficacitatea unui nou medicament vor folosi două grupuri cu caracteristici similare, alese cu atenție. Un grup primește medicamentul, celălalt primește un placebo (Blind experiment). În mod ideal, singura diferență dintre grupuri va fi prezența sau absența medicamentului și astfel, dacă există vreo diferență între rezultatele experimentului, ea poate fi atribuită medicamentului.

Simplificare

A B C D apar împreună cu w x y z

B C D apar împreună cu x y z

——————————————————

Prin urmare A este cauza, efectul sau o parte din cauza lui w.

Metoda combinată a concordanței și a diferenței

Dacă două sau mai multe cazuri în care se produce un fenomen au o singură circumstanță în comun, în timp ce în două sau mai multe cazuri nu se produce fenomenul nu au nimic în comun în afară de absența circumstanței: singură circumstanța în care cele două cazuri diferă este efectul, sau cauza, sau o parte necesară din cauza fenomenului.

Why it is valuable to combine the methods of agreement and difference? The method of agreement, by itself, provides evidence that a is sufficient for E. Since the effect can occur in the absence of any other factor, none of the other factors is necessary, so we have reason to think that a is sufficient. To tell whether a is necessary, we need to see whether the effect can occur in its absence--and that is what the method of difference tells us. Thus, the methods of agreement and difference have complementary strengths. If we are trying to show that a is necessary and sufficient for E, we need to use the methods in combination.

Simplificare

A B C apar împreună cu x y z

A D E apar împreună cu x v w deasemenea B C apar împreună cu y z

——————————————————

Prin urmare A este cauza, efectul sau o parte din cauza lui x.

Metoda reziduurilor

Scăzând dintr-un fenomen acea parte despre care știm deja că este efectul anumitor evenimente antecedente, ceea ce rămâne din fenomen este rezultatul restului antecedentelor.

Metoda variațiilor concomitente

Orice fenomen variază în orice fel atunci când alt fenomen variază într-un fel anume, este ori o cauză ori un efect al acelui fenomen, sau este legat printr-o relație de cauzare.

Bibliografie

Oxford, Dicționar de Filosofie, ed. Univers Enciclopedic, 1999

http://www.wwnorton.com/college/phil/logic3/ch15/millmeth.htm

http://www.skepdic.com/essays/evaluatingexperience.html