Parcul Naţional Banff
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Parcul Naţional Banff | |
|---|---|
 Parcul Naţional Banff |
|
   |
|
| Date generale | |
| {{{punct-0}}}: | {{{descrie0}}} |
| Coordonate: | |
| amplasare: | Alberta, Canada |
| Oraş apropiat: | Banff (Alberta) |
| suprafaţa: | 6.641 km² |
| întemeiat: | 25 noiembrie 1885 |
| Vizitatori: | 5.000.000 |
| Site oficial: | en Banff National Park of Canada |
| : | |
| : | |
| {{{punct-11}}}: | {{{descrie11}}} |
| {{{punct-12}}}: | {{{descrie12}}} |
| {{{punct-13}}}: | {{{descrie13}}} |
| {{{punct-14}}}: | {{{descrie14}}} |
| {{{punct-15}}}: | {{{descrie15}}} |
| {{{punct-16}}}: | {{{descrie16}}} |
| {{{punct-17}}}: | {{{descrie17}}} |
| {{{punct-18}}}: | {{{descrie18}}} |
| {{{punct-19}}}: | {{{descrie19}}} |
Coordonate: 51° 10′ 00″ N, 115° 33′ 00″ W
Banff National Park (pronunţat /ˈbæmf/) este cel mai vechi parc naţional al Canadei, fondat în 1885, în Stâncoşii Canadieni. Parcul, localizat la 120 km (80 mile) vest de Calgary în provincia Alberta, cuprinde 6,641 kilometrii pătraţi (2,564 mile pătrate) de teren montan, cu numeroşi gheţari şi platouri de ghiaţă, păduri dese de conifere şi zone alpine. Icefields Parkway se extinde de la Lake Louise, făcând legătura cu Parcul Naţional Jasper în partea de nord. Pădurile Provinciale şi Parcul Naţional Yoho sunt vecinii la vest, în timp ce Parcul Naţional Kootenay este localizat către sud şi Kananaskis Country către sud-est. Principalul centru comercial al parcului este oraşul Banff, aflat în valea Râului Bow. Canadian Pacific Railway a avut un impact major în primii ani de existenţă ai Banff-ului, construind Hotelul Banff Springs şi Chateau Lake Louise, atrăgând turişti printr-o publicitate vastă. La începutul secolului XX, drumurile au fost construite în Banff de către deţinuţii de război şi prin lucrările publice din perioada Marii Depresii. Începând cu anul 1960, facilităţile de cazare au fost deschise pe parcursul întregului an, cu o rată de vizitare anuală a Banff-ului în creştere cu peste 5 milioane în anii 90, traversând parcul pe Autostrada Trans Canada.
Datorită faptului ca Banff este unul dintre cele mai viziate parcuri naţionale, sănătatea ecosistemului său a fost ameninţată. La mijlocul anilor 90, Parks Canada a răspuns prin iniţierea unui studiu pe doi ani, care a avut ca urmări recomandări manageriale şi noi politici dirijate în scopul conservării integrităţii ecologice.
Cuprins |
[modifică] Istorie
De-a lungul istorie sale,Parcul Naţional Banff a fost modelat de tensiunile dintre interesele de conservare şi de dezvoltare. Parcul a fost fondat în 1885, ca raspuns la revedicarile contradictorii privind cine a descoperit izvoarele termale, şi cine are dreptul de a dezvolta în scop comercial zona. În schimb, primul ministru John A. Macdonald a delimitat zona cu apele termale ca şi rezervaţie protejata, care mai târziu a fost extinsă, incluzând Lake Louise şi alte zone, întinzându-se spre nord către Columbia Icefields.
[modifică] Începuturi
Dovezile arheologice găsite la Vermilion Lakes (prin metoda carbon 14) datează primele activităţi umane în Banff la 10,300 B.P.B.P.[1] [5]. Înintea contactului cu europenii, nativii, incluzând Stoneys, Kootenay, Tsuu T'ina, Kainai, Peigans, şi Siksika, erau prezenţi în regiune, vânând bizoni şi alte animale.[2] O dată cu admiterea British Columbia la Canada, în iulie 20, 1871, Canada a convenit să construiască o cale ferată transcontinentală. Construcţia căii ferate a început în 1875, fiind ales pasul Kicking Horse, în favoarea Pasului Yellowhead, mai la nord, ca şi ruta de traversare a Stâncoşilor Canadieni. Zece ani mai târziu, ultimul cui a fost bătut în Craigellachie, British Columbia.
[modifică] Fondarea Parcului Munţilor Stâncoşi
Existând revendicări contradictorii privind descoperirea izvoarelor termale în Banff, Primul Misnistru John A. Macdonald a decis să delimiteze o zonă de 26 kilometrii pătraţi în jurul izvoarelor la Cave şi Basin, ca şi parc public în 1885. Sub prevederile legii Parcului Munţilor Stâncoşi, legiferată pe 23 iunie, 1887, parcul a fost extins la 674 kilometrii pătraţi şi numit Rocky Mountains Park. Acesta a fost primul parc naţional şi al doilea în America de Nord, dupa Parcul Naţional Yellowstone. Compania ferată Canadian Pacific a construit Hotelul Banff Springs şi Chateau Lake Louise pentru a atrage turişti si pentru a creşte numărul pasagerilor pe calea ferată.
La început, Banff-ul era popular pentru turiştii europeni înstăriţi, care ajungeau în Canada via curse transatlantice de lux şi continuau către vest pe calea ferată, precum şi turişti americani şi englezi din clasele superioare. Unii vizitatori participau în activităţi de alpinism, adesea angajând ghizi locali. Tom Wilson, împreună cu Jim si Bill Brewster, au fost printre primii furnizori de astfel de servicii în Banff. Clubul Alpin Canadian a fost fondat in 1906 de Arthur Oliver Wheeler şi Elizabeth Parker, organizând drumeţii şi tabere in sălbaticie.
Pe la 1911, Banff-ul a fost accesibil cu maşina din Calgary. Începand cu 1916, Brewsters au oferit tururi motorizate a Banff-ului. In 1920, accesul pe calea rutieră a fost disponibil către Lake Louise şi Banff-Windermere Road a fost deschis pentru a lega Banff-ul cu British Columbia.
În 1902, parcul a fost extins, acoperind 11,400 kilometrii pătraţi (4,402 mile patrate), cuprinzând zonele din jurul Lake Louise, şi râurile Bow, Red Deer, Kananaskis, şi Spray . Cedând presiunilor legate de păşunat şi exploatarea lemnului, dimensiunile parcului au fost reduse în 1911 la 4,663 kilometrii pătraţi (1,800 sq mi), eliminând multe zone deluroase din parc. Limitele parcului au fost modificate de cateva ori până în 1930, când mărimea parcului a fost fixat la 6,697 kilometrii pătraţi (2,586 sq mi), o dată cu legiferarea legii privind Parcurile Nationale. Legea a renumit parcul ca Banff National Park, numit pentru Canadian Pacific Railway Station, care la rândul ei a fost numit după regiunea Banffshire din Scotland. O dată cu construcţia unie noi porţi estice in 1933, Alberta a transferat 0.84 kilometrii pătraţi (207.5 acres) către parc. Aceasta, alături de alte schimbari minore în 1949, au stabilit suprafaţa parcului la 6,641 kilometrii pătraţi (2,564 sq mi).[7]
[modifică] Expoaltarea miniera
În 1887, triburile aborigene locale au semnat Treaty 7, care îi coferea Canadei dreptul de a explora ţinutul pentru resuse. La începutul secolului al douazecelea , cărbunele a fost minerit lângă Lake Minnewanka în Banff. Pentru o perioadă scurtă de timp, o mină a funcţionat la Anthracite, dar a fost închisă în 1904. Mina Bankhead , la Cascade Mountain, a fost gestionată de către Canadian Pacific Railway din 1903 până 1922. În 1926, oraşul a fost demolat, multe clădiri fiind mutate în oraşul Banff şi în alte părţi.[10]
[modifică] Lagarele de muncă şi de prizonieri
De-a lungul primului Război Mondial, imigranţii din Austria, Ungaria, Germania, şi Ucraina au fost trimşi in Banff să lucreze în lagare de deţinuţi. Principalul lagăr a fost localizat lângă Castle Mountain, şi a fost mutat în Cave şi Basin în timpul iernii. O mare parte din infrastructura şi construcţia drumurilor (timpurie) a fost realizată de către deţinuţii canadieni de origine slavă.
În 1931, Guvernul Canadian a legiferat Legea Şomajului şi a Ajutorului Fermierilor, care a finanţat proiecte de lucrări publice în parcurile naţionale in timpul Marii Depresii. În Banff, muncitorii au construit o noua baie şi o piscina la Upper Hot Springs, pentru a suplimenta Cave şi Basin.[11] Alte proiecte au implicat construcţia de drumuri în parc, lucrări în jurul oraşului Banff , şi construirea unei autostrazi care leagă Banff-ul de Jasper.[11] În 1934, legea Public Works Construction Act a fost promulgată, furnizând resurse financiare continue pentru proiecte de lucrări publice. Noi proiecte au inclus construirea unei noi facilităţi de inregistrare la poarta estică a Banff-ului, şi construirea unei clădiri administrative. În 1940, Icefields Parkway a atins zona Columbia Icefield , şi a conectat Banff de Jasper.
Aulavik | Auyuittuq | Banff | Bruce-Peninsula | Cape-Breton-Highlands | Elk-Island | Forillon | Fundy | Georgian-Bay-Islands | Glacier | Grasslands | Gros-Morne | Gulf-Islands | Gwaii-Haanas | Ivvavik | Jasper | Kejimkujik | Kulane | Kootenay | Kouchibouguac | La-Mauricie | Mingan-Archipelago | Mount-Revelstoke | Nahanni | Pacific-Rim | Point-Pelee | Prince-Albert | Prince-Edward-Island | Pukaskwa | Quttinirpaaq | Riding-Mountain | Sirmilik | St.-Lawrence-Islands | Terra-Nova | Tuktut-Nogait | Ukkusiksalik | Vuntut | Wapusk | Waterton-Lakes | Wood-Buffalo | Yoho
Eroare la citare: pagina conţine coduri <ref>, dar lipseşte codul <references/>.
