Lanţ trofic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lanţul trofic reprezintă trecerea materiei organice de la un organism la altul prin intermediul nutriţiei. Un lanţ trofic nu are mai puţin de 3 verigi, însă nu mai mult de mai de 6 verigi.
Prima verigă o constituie producătorii, care de obicei sunt plantele. Rolul lor este să transforme materia anorganică în materie organică.
Ultima verigă o constituie mereu descompunătorii, care sunt microorganismele, al căror rol este de a transforma materia organică în cea anorganică.
A doua verigă o constituie animalele fitofage, sau consumatorii primari, care se hrănesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natură vegetală, cum ar fi frunze, ramuri, rădăcini, fructe, seminţe, nectar, polen, în funcţie de care ele se împart în patru categorii: ierbivore, frugivore, granivore, nectarivore).
- Ierbivorele (mamifere copitate, insecte şi larvele lor) consumă organele vegetative ale plantelor.
- Frugivorele (ex.: sturzul de vâsc) se hrănesc, cu predilecţie, cu fructele plantelor.
- Granivorele (ex.: forfecuţa) se hrănesc cu seminţe.
- Nectarivorele (insectele lepidoptere şi himenoptere, iar dintre păsări - Colibri) se hrănesc cu nectarul şi polenul, favorizând polenizarea încrucişată a florilor şi înmulţirea plantelor.
A treia verigă o constituie consumatorii secunadari, a patra- cei terţiari, iar a cincea-cei cuaternari, vergile 3-5 fiind reprezentate de animale polifage (se hrănesc cu hrană amestecată, denumite şi omnivore) şi zoofage (denumite şi carnivore sau carnasiere).
