Sari la conținut

Acid gama-aminobutiric: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 38: Linia 38:


Cu toate acestea, această teorie a fost disputată din cauza că resultate aratate sunt bazate pe feliile de creier ale șoarecilor imaturi incubați în fluid artificial cerebrospinal (ACSF) (modificat într-un fel în care să țină seama de compoziția normală a milieului neural în sugari prin adăugarea unui substrat de energie alternativă glucozei, [[acid beta-Hidroxibutiric]]).
Cu toate acestea, această teorie a fost disputată din cauza că resultate aratate sunt bazate pe feliile de creier ale șoarecilor imaturi incubați în fluid artificial cerebrospinal (ACSF) (modificat într-un fel în care să țină seama de compoziția normală a milieului neural în sugari prin adăugarea unui substrat de energie alternativă glucozei, [[acid beta-Hidroxibutiric]]).

=== Dincolo de sistemul nervos ===
[[Fişier:PMID19190758 PLoS 0004371.png|thumb|240px|GABA-producând enzime [[GAD67]] în felii din creier la prima zi postnatală, care este expresie înaltă în [[zona subventriculară]] (zsv). De la Popp et al., 2009.<ref name="pmid19190758">{{cite journal |author=Popp A, Urbach A, Witte OW, Frahm C |title=Adult and embryonic GAD transcripts are spatiotemporally regulated during postnatal development in the rat brain |journal=[[PLoS ONE]] |volume=4 |issue=2 |pages=e4371 |year=2009 |pmid=19190758 |pmc=2629816|doi=10.1371/journal.pone.0004371 |url=http://dx.plos.org/10.1371/journal.pone.0004371 |editor1-last=Reh |editor1-first=Thomas A.}}</ref>]]


== Farmacologie ==
== Farmacologie ==

Versiunea de la 4 februarie 2012 16:41

Format:BxNFormat:IBxFormat:BxNFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:BxNFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:TBxFormat:BxMak

GABA, sau acidul gamma-aminobutiric, este considerat a fi unul dintre cei mai importanți mediatori inhibitori centrali. Cele mai mari concentrații de GABA au fost găsite în globus pallidus, hipotalamus, substanța neagră, nucleii cerebeloși, substanța cenușie periapeductală, nucleul caudat, talamusul medial.

Sinteza

Acidul gamma-aminobutiric este un produs de decarboxilare a acidului glutamic, strâns legat de metabolismul oxidativ al hidrocarbonaților la nivelul sistemului nervos central. Sinteza este asigurată de către enzima glutamat decarboxilaza.

GABA nu poate traversa bariera hematoencefalică (în afara anumitor zone ale creierului, unde această barieră nu este efectivă, precum nucleul periventricular), aceasta fiind sintetizată in vivo.

Inactivarea

Inactivarea are loc prin trans-aminare, sub acțiunea GABA-transaminazei (GABA T). Semialdehida succinică rezultată este convertită printr-o oxidare ulterioară la acid succinic, intrând în ciclul Krebs. Există numeroase căi alternative de degradare. Unii cataboliți ai GAMA (gamma-buterobetaina, acidul gamma-guanidinbutiric, homocarnozina, acetilcarnitina, carnitina, etc) candidează chiar pentru situația de mediatori chimici centrali.

Acțiune

Neurotransmițător

GABA este considerat a determina efecte inhibitoare la nivelul scoarței, al nucleilor amigdalian și caudat. Eliberat de axonii celulelor Purkinje, ar determina inhibiția neuronilor din nucleul Deiters. Acționează la nivelul membranei postsinaptice, determinând hiperpolarizarea și potențiale inhibitoare prin creșterea conductanței pentru Cl-. De asemenea participă în mecanismele inhibitoare medulare.

Dezvoltarea Creierului

În ultimele două decenii, teoria acțiunii excitatoare a GABA în faza timpurie de dezvoltare a fost de necontestat, fiind bazată pe experimente în vitro, pe felii de creier. Observațiile principale au fost că în Hipocampul și Neocortexul din creierul mamiferelor, în primul rând GABA are efecte excitatorii, și de fapt este neurotransmițătorul excitator cel mai important în multe regiuni ale creierului, înainte de dezvoltare maturare a glutamatului ergic din sinapse. [1] [2]

Cu toate acestea, această teorie a fost disputată din cauza că resultate aratate sunt bazate pe feliile de creier ale șoarecilor imaturi incubați în fluid artificial cerebrospinal (ACSF) (modificat într-un fel în care să țină seama de compoziția normală a milieului neural în sugari prin adăugarea unui substrat de energie alternativă glucozei, acid beta-Hidroxibutiric).

Dincolo de sistemul nervos

GABA-producând enzime GAD67 în felii din creier la prima zi postnatală, care este expresie înaltă în zona subventriculară (zsv). De la Popp et al., 2009.[3]

Farmacologie

Medicamentele care se comportă precum agoniști ai receptorilor GABA au în general efecte relaxante, anti-anxietate și anti-convulsive. Unele medicamente pot însă provoca amnezii.

Acidul gamma-aminobutiric de asemenea este utilizat, datorită proprietăților sale inhibitorii, în anumite tratamente ale epilepsiei. Pentru aceasta sunt folosite anumite medicamente care inhibă acțiunea GABA T (acidul valproic).

Note

  1. ^ Li K, Xu E (June 2008). „"Rolul și mecanismul acidului gamma-aminobutyric pe durata dezvoltării sistemului nervous central"”. Neurosci Bull 24 (3): 195–200. doi:10.1007/s12264-008-0109-3. Verificați valoarea |doi= (ajutor). PMID 18500393. Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  2. ^ Ben-Ari Y, Gaiarsa JL, Tyzio R, Khazipov R (). „GABA: un trasmițător pionier ce excită neuroni imaturi și generează oscilații primitive”. Physiol. Rev. 87 (4): 1215–1284. doi:10.1152/physrev.00017.2006. PMID 17928584. 
  3. ^ Popp A, Urbach A, Witte OW, Frahm C (). Reh, Thomas A., ed. „Adult and embryonic GAD transcripts are spatiotemporally regulated during postnatal development in the rat brain”. PLoS ONE. 4 (2): e4371. doi:10.1371/journal.pone.0004371. PMC 2629816Accesibil gratuit. PMID 19190758.