Dieta ketogenică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Pagină nouă: Acest articol descrie tratamentul alimentar pentru epilepsie. Dieta ketogenică este o dietă foarte bogată în grăsimi, cu o cantitate moderată de proteine și scăzută în c...
 
Bibliografie
Linia 1: Linia 1:
Acest articol descrie tratamentul alimentar pentru epilepsie.
Acest articol descrie tratamentul alimentar pentru epilepsie.


Dieta ketogenică este o dietă foarte bogată în grăsimi, cu o cantitate moderată de proteine și scăzută în carbohidrați.
Dieta ketogenică este o dietă foarte bogată în grăsimi, cu o cantitate moderată de proteine și scăzută în carbohidrați. În medicină este folosită cel mai adesea pentru a trata crizele dificile de epilepsie la copii. Dieta determină organismul să ardă în primul rând grăsimi pentru energie și să folosească mai puțini carbohidrați. De regulă, carbohidrații conținuți de alimente sunt transformați în glucoză, care trece apoi în circulația sanguină prin tot corpul, fiind foarte importantă în special pentru a folosi ca și combustibil pentru creier. Însă dacă alimentația conține doar o cantitate foarte mică de carbohidrați, ficatul va transforma grăsimea în acizi grași și corpi cetonici. Corpii cetonici sunt transportați prin circulația sanguină și înlocuiesc glucoza ca și sursă de energie. Creșterea cantității de corpi cetonici în sânge este o stare fiziologică numită cetoză, care duce la ameliorarea crizelor de epilepsie și la reducerea frecvenței lor. Aproape jumătate dintre copiii și tinerii ce suferă de epilepsie și au încercat această dietă, au observat că numărul convulsiilor au scăzut cu mai mult de jumătate, iar această îmbunătățire se păstrează și după ce dieta este întreruptă. Există dovezi concrete referitoare la faptul că această dietă este benefică pentru adulții și copiii cu epilepsie. Și de asemenea, diete mai puțin stricte cum este dieta Atkins s-au dovedit și ele aproape la fel de eficiente. Cel mai comun efect advers este constipația, care afectează aproximativ 30% dintre pacienți. Apariția constipației se datora restricției fluidelor, care în trecut făcea parte din dietă, însa s-a realizat această practică crește riscul de formare a pietrelor la rinichi și nu mai este o caracteristică a dietei ketogenice.

Dieta terapeutică originală pentru tratarea epilepsiei la copii includea exact atâtea proteine de câte are corpul nevoie pentru creșterea și repararea țesuturilor, și suficiente calorii pentru a menține o greutate normală pentru vârsta și înălțimea copilului. Dieta ketogenică clasică terapeutică a fost dezvoltată ca și tratament al epilepsiei la copii în anii 1920, fiind foarte răspândită și folosită ca și tratament în următoarele decenii. Popularitatea ei însă a început să scadă odată cu apariția medicamentelor anticonvulsivante. Abordarea clasică a dietei ketogenice conține un raport de 4:1 de grăsime versus proteine și carbohidrați combinate. Acest lucru se realizează prin excluderea alimentelor foarte bogate în carbohidrați, cum sunt fructele și legumele bogate în amidon, pâinea, pastele, cerealele și zahărul, și creșterea consumului de alimente bogate în grăsimi cum sunt nucile, smântâna și untul. Cea mai mare parte din grăsimea alimentară este compusă din molecule numite trigliceride cu lanț lung. Cu toate acestea, trigliceridele cu lanț mediu sunt mai ketogenice. O variantă a dietei clasice folosește ulei de cocos, care este bogat în trigliceride cu lanț mediu, pentru a asigura jumătate din caloriile zilnice. Deoarece este necesară mai puțină grăsime în această variantă a dietei, este permisă o proporție mai mare de carbohidrați și proteine consumate, în felul acesta varietatea alimentelor fiind mai mare.
În medicină este folosită cel mai adesea pentru a trata crizele dificile de epilepsie la copii. Dieta determină organismul să ardă în primul rând grăsimi pentru energie și să folosească mai puțini carbohidrați. De regulă, carbohidrații conținuți de alimente sunt transformați în glucoză, care trece apoi în circulația sanguină prin tot corpul, fiind foarte importantă în special pentru a folosi ca și combustibil pentru creier. Însă dacă alimentația conține doar o cantitate foarte mică de carbohidrați, ficatul va transforma grăsimea în acizi grași și corpi cetonici. Corpii cetonici sunt transportați prin circulația sanguină și înlocuiesc glucoza ca și sursă de energie. Creșterea cantității de corpi cetonici în sânge este o stare fiziologică numită cetoză, care duce la ameliorarea crizelor de epilepsie și la reducerea frecvenței lor<ref>{{Citat web|url=http://pediatrics.aappublications.org/content/119/3/535?sso=1&sso_redirect_count=1&nfstatus=401&nftoken=00000000-0000-0000-0000-000000000000&nfstatusdescription=ERROR%3a+No+local+token|accessdate=|autor=|titlu=Freeman JM, Kossoff EH, Hartman AL (Mar 2007). "The ketogenic diet: one decade later". Pediatrics.}}</ref>.

Aproape jumătate dintre copiii și tinerii ce suferă de epilepsie și au încercat această dietă, au observat că numărul convulsiilor au scăzut cu mai mult de jumătate, iar această îmbunătățire se păstrează și după ce dieta este întreruptă <ref>{{Citat web|url=http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD001903.pub2/full|accessdate=|autor=|titlu=Ketogenic diet and other dietary treatments for epilepsy}}</ref>Există dovezi concrete referitoare la faptul că această dietă este benefică pentru adulții și copiii cu epilepsie. Și de asemenea, diete mai puțin stricte cum este dieta Atkins s-au dovedit și ele aproape la fel de eficiente. Cel mai comun efect advers este constipația, care afectează aproximativ 30% dintre pacienți. Apariția constipației se datora restricției fluidelor, care în trecut făcea parte din dietă, însa s-a realizat că această practică crește riscul de formare a pietrelor la rinichi și nu mai este o caracteristică a dietei ketogenice<ref>{{Citat web|url=http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD001903.pub2/full|accessdate=|autor=|titlu=Ketogenic diet and other dietary treatments for epilepsy}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0883073809337162|accessdate=|autor=|titlu=Ketogenic Diets: An Update for Child Neurologists}}</ref>.

Dieta terapeutică originală pentru tratarea epilepsiei la copii includea exact atâtea proteine de câte are corpul nevoie pentru creșterea și repararea țesuturilor, și suficiente calorii pentru a menține o greutate normală pentru vârsta și înălțimea copilului. Dieta ketogenică clasică terapeutică a fost dezvoltată ca și tratament al epilepsiei la copii în anii 1920, fiind foarte răspândită și folosită ca și tratament în următoarele decenii. Popularitatea ei însă a început să scadă odată cu apariția medicamentelor anticonvulsivante. Abordarea clasică a dietei ketogenice conține un raport de 4:1 de grăsime versus proteine și carbohidrați combinate. Acest lucru se realizează prin excluderea alimentelor foarte bogate în carbohidrați, cum sunt fructele și legumele bogate în amidon, pâinea, pastele, cerealele și zahărul, și creșterea consumului de alimente bogate în grăsimi cum sunt nucile, smântâna și untul.

Cea mai mare parte din grăsimea alimentară este compusă din molecule numite trigliceride cu lanț lung. Cu toate acestea, trigliceridele cu lanț mediu sunt mai ketogenice. O variantă a dietei clasice folosește ulei de cocos, care este bogat în trigliceride cu lanț mediu, pentru a asigura jumătate din caloriile zilnice. Deoarece este necesară mai puțină grăsime în această variantă a dietei, este permisă o proporție mai mare de carbohidrați și proteine consumate, în felul acesta varietatea alimentelor fiind mai mare<ref>{{Citat web|url=http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1528-1167.2008.01830.x/full|accessdate=|autor=|titlu=Medium-chain triglyceride (MCT) ketogenic therapy}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0884533608326138|accessdate=|autor=|titlu=An Overview of the Ketogenic Diet for Pediatric Epilepsy}}</ref>.

În anii 1990, producătorul de filme Jim Abrahams, al cărui fiu suferea de epilepsie severă tratată eficient cu această dietă, a creat Fundația Charlie pentru a promova această formă de tratament. Fundația a sponsorizat un multicentru de cercetare, care începând cu anul 1996 a marcat trezirea unui nou interes științific pentru această dietă.
În anii 1990, producătorul de filme Jim Abrahams, al cărui fiu suferea de epilepsie severă tratată eficient cu această dietă, a creat Fundația Charlie pentru a promova această formă de tratament. Fundația a sponsorizat un multicentru de cercetare, care începând cu anul 1996 a marcat trezirea unui nou interes științific pentru această dietă.
Studiile clinice și cele pe animale au sugerat faptul că dieta ketogenică are efecte benefice pentru mai multe tulburări neurodegenerative. Unele studii au arătat că beneficiile unei diete ketogenice corect formulată și adaptată poate fi eficientă și pentru tratarea unor boli precum sindromul ovarelor polichistice, obezitate sau diabet zaharat. Aceste idei sunt încă în stadiul de cercetare.
Studiile clinice și cele pe animale au sugerat faptul că dieta ketogenică are efecte benefice pentru mai multe tulburări neurodegenerative<ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2367001/|accessdate=|autor=|titlu=Neuroprotective and disease-modifying effects of the ketogenic diet}}</ref>. Unele studii au arătat că beneficiile unei diete ketogenice corect formulată și adaptată poate fi eficientă și pentru tratarea unor boli precum sindromul ovarelor polichistice, obezitate sau diabet zaharat. Aceste idei sunt încă în stadiul de cercetare<ref>{{Citat web|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23801097|accessdate=|autor=|titlu=A review of the therapeutic uses of very-low-carbohydrate (ketogenic) diets.}}</ref>.

Versiunea de la 22 august 2017 20:29

Acest articol descrie tratamentul alimentar pentru epilepsie.

Dieta ketogenică este o dietă foarte bogată în grăsimi, cu o cantitate moderată de proteine și scăzută în carbohidrați.

În medicină este folosită cel mai adesea pentru a trata crizele dificile de epilepsie la copii. Dieta determină organismul să ardă în primul rând grăsimi pentru energie și să folosească mai puțini carbohidrați. De regulă, carbohidrații conținuți de alimente sunt transformați în glucoză, care trece apoi în circulația sanguină prin tot corpul, fiind foarte importantă în special pentru a folosi ca și combustibil pentru creier. Însă dacă alimentația conține doar o cantitate foarte mică de carbohidrați, ficatul va transforma grăsimea în acizi grași și corpi cetonici. Corpii cetonici sunt transportați prin circulația sanguină și înlocuiesc glucoza ca și sursă de energie. Creșterea cantității de corpi cetonici în sânge este o stare fiziologică numită cetoză, care duce la ameliorarea crizelor de epilepsie și la reducerea frecvenței lor[1].

Aproape jumătate dintre copiii și tinerii ce suferă de epilepsie și au încercat această dietă, au observat că numărul convulsiilor au scăzut cu mai mult de jumătate, iar această îmbunătățire se păstrează și după ce dieta este întreruptă [2]Există dovezi concrete referitoare la faptul că această dietă este benefică pentru adulții și copiii cu epilepsie. Și de asemenea, diete mai puțin stricte cum este dieta Atkins s-au dovedit și ele aproape la fel de eficiente. Cel mai comun efect advers este constipația, care afectează aproximativ 30% dintre pacienți. Apariția constipației se datora restricției fluidelor, care în trecut făcea parte din dietă, însa s-a realizat că această practică crește riscul de formare a pietrelor la rinichi și nu mai este o caracteristică a dietei ketogenice[3][4].

Dieta terapeutică originală pentru tratarea epilepsiei la copii includea exact atâtea proteine de câte are corpul nevoie pentru creșterea și repararea țesuturilor, și suficiente calorii pentru a menține o greutate normală pentru vârsta și înălțimea copilului. Dieta ketogenică clasică terapeutică a fost dezvoltată ca și tratament al epilepsiei la copii în anii 1920, fiind foarte răspândită și folosită ca și tratament în următoarele decenii. Popularitatea ei însă a început să scadă odată cu apariția medicamentelor anticonvulsivante. Abordarea clasică a dietei ketogenice conține un raport de 4:1 de grăsime versus proteine și carbohidrați combinate. Acest lucru se realizează prin excluderea alimentelor foarte bogate în carbohidrați, cum sunt fructele și legumele bogate în amidon, pâinea, pastele, cerealele și zahărul, și creșterea consumului de alimente bogate în grăsimi cum sunt nucile, smântâna și untul.

Cea mai mare parte din grăsimea alimentară este compusă din molecule numite trigliceride cu lanț lung. Cu toate acestea, trigliceridele cu lanț mediu sunt mai ketogenice. O variantă a dietei clasice folosește ulei de cocos, care este bogat în trigliceride cu lanț mediu, pentru a asigura jumătate din caloriile zilnice. Deoarece este necesară mai puțină grăsime în această variantă a dietei, este permisă o proporție mai mare de carbohidrați și proteine consumate, în felul acesta varietatea alimentelor fiind mai mare[5][6].

În anii 1990, producătorul de filme Jim Abrahams, al cărui fiu suferea de epilepsie severă tratată eficient cu această dietă, a creat Fundația Charlie pentru a promova această formă de tratament. Fundația a sponsorizat un multicentru de cercetare, care începând cu anul 1996 a marcat trezirea unui nou interes științific pentru această dietă. Studiile clinice și cele pe animale au sugerat faptul că dieta ketogenică are efecte benefice pentru mai multe tulburări neurodegenerative[7]. Unele studii au arătat că beneficiile unei diete ketogenice corect formulată și adaptată poate fi eficientă și pentru tratarea unor boli precum sindromul ovarelor polichistice, obezitate sau diabet zaharat. Aceste idei sunt încă în stadiul de cercetare[8].

  1. ^ „Freeman JM, Kossoff EH, Hartman AL (Mar 2007). "The ketogenic diet: one decade later". Pediatrics”. 
  2. ^ „Ketogenic diet and other dietary treatments for epilepsy”. 
  3. ^ „Ketogenic diet and other dietary treatments for epilepsy”. 
  4. ^ „Ketogenic Diets: An Update for Child Neurologists”. 
  5. ^ „Medium-chain triglyceride (MCT) ketogenic therapy”. 
  6. ^ „An Overview of the Ketogenic Diet for Pediatric Epilepsy”. 
  7. ^ „Neuroprotective and disease-modifying effects of the ketogenic diet”. 
  8. ^ „A review of the therapeutic uses of very-low-carbohydrate (ketogenic) diets”.