Boala arterială periferică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
from English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation). CC-BY-SA
(Nicio diferență)

Versiunea de la 22 noiembrie 2016 21:04

Peripheral artery disease

Un ulcer provocat de insuficiența arterială la o persoană cu afecțiune arterială periferică severă
Specialitatechirurgie vasculară  Modificați la Wikidata
Simptomeintermittent claudication[*][[intermittent claudication (symptom that describes muscle pain on mild exertion (ache, cramp, numbness or sense of fatigue))|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9443.9
ICD-10I73.9
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM443.81[1]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB31142
MedlinePlus000170
eMedicinemed/391 emerg/862
MeSH IDD016491
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Definiție și simptome

Boala arterială periferică (BAP), cunoscută și sub numele de boala periferică vasculară (BPV) boala oclusivă arterială periferică și arteriopatia obliterantă periferică , reprezintă subțierea arterelor în afară celor care aprovizionează inima și creierul.[2] Most commonly the legs are affected.[3] Cel mai adesea sunt afectate picioarele. Simptomul clasic este durere a piciorului în timpul mersului ce trece odată cu odihna.[4] Alte simptome includ: ulcerațiile pielii, pielea albăstruie, pielea rece sau creșterea înceată a unghiilor și a părului pot apărea la piciorul afectat.[5] Complicațiile pot include o infecție sau moartea țesuturilor ce ar putea duce la amputare, boala arterelor coronariene sau accident vascular cerebral.[3] Până la jumătate dintre persoane nu prezintă simptome.[4]

Cauze

Principalul factor de risc este fumatul țigărilor.[3] Alți factori de risc includ diabetul, tensiune arterială ridicată și colesterol ridicat.[6] Mecanismul de bază este, de obicei, arterioscleroza care, dacă se deschide, poate duce la închiderea completă a arterei.[7] BAP este, de obicei, diagnosticat prin găsirea unui indice gleznă-braț (IGB) mai mic de 0,90, ceea ce reprezintă presiunea sistolică a sângelui la gleznă împărțit la presiunea sistolică a sângelui la braț.[8] Angiografia este un test de diagnosticare mai exact, dar prezintă riscuri.[8]

Prevenire și tratament

Nu este clar dacă screening-ul pentru această boală este util deoarece nu a fost studiat îndeaproape.[9][10] La persoanele cu BAP oprirea fumatului și exercițiul terapiei sub supraveghere îmbunătățesc rezultatele.[11][12] Medicamentele, inclusiv statinele, inhibatorii ECA și cilostazolul pot, de asemenea, ajuta.[12][13] Aspirina nu pare a-i ajuta pe aceia cu afecțiune ușoară, dar este, în general, recomandată persoanelor cu grad mai sever al bolii.[14][15] Warfarina nu aduce beneficii în mod normal.[16] Procedurile utilizate pentru a trata boala includ: bypassul aortei, angioplastia și aterectomia.[17]

Epidemiologie

În anul 2010, aproximativ 202 milioane de oameni au avut BAP, oriunde în lume.[6] În țările dezvoltate aceasta afectează aproximativ 5,3% dintre persoanele între 45 și 50 de ani și 18,6% dintre persoanele între 85 și 90 de ani.[6] În țările în curs de dezvoltare aceasta afectează aproximativ 4,6% dintre persoanele între 45 și 50 de ani și 15% dintre persoanele între 85 și 90 de ani.[6] În țările dezvoltate BAP este comun în mod egal între femei și bărbați, în timp ce femeile sunt mai afectate în țările în curs de dezvoltare.[6] În 2013, BAP a dus la aproximativ 41.000 de decese, în creștere de la 16.000 de decese în 1990.[18]

Referințe

  1. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ „What Is Peripheral Vascular Disease?” (PDF). https://www.heart.org. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  3. ^ a b c „What Is Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  4. ^ a b Violi, F; Basili, S; Berger, JS; Hiatt, WR (). „Antiplatelet therapy in peripheral artery disease”. Handbook of experimental pharmacology (210): 547–63. doi:10.1007/978-3-642-29423-5_22. PMID 22918746. 
  5. ^ „What Are the Signs and Symptoms of Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  6. ^ a b c d e Fowkes, FG; Rudan, D; Rudan, I; Aboyans, V; Denenberg, JO; McDermott, MM; Norman, PE; Sampson, UK; Williams, LJ; Mensah, GA; Criqui, MH (). „Comparison of global estimates of prevalence and risk factors for peripheral artery disease in 2000 and 2010: a systematic review and analysis”. Lancet. 382 (9901): 1329–40. doi:10.1016/s0140-6736(13)61249-0. PMID 23915883. 
  7. ^ „What Causes Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  8. ^ a b Ruiz-Canela, M; Martínez-González, MA (). „Lifestyle and dietary risk factors for peripheral artery disease”. Circulation journal : official journal of the Japanese Circulation Society. 78 (3): 553–9. doi:10.1253/circj.cj-14-0062. PMID 24492064. 
  9. ^ Andras, A; Ferket, B (). „Screening for peripheral arterial disease”. The Cochrane database of systematic reviews. 4: CD010835. doi:10.1002/14651858.CD010835.pub2. PMID 24711093. 
  10. ^ U.S. Preventive Services Task Force (). „Peripheral artery disease screening and cardiovascular disease risk assessment with the ankle-brachial index in adults: recommendation statement”. Am Fam Physician. 90 (12): 858A–858D. PMID 25591190. 
  11. ^ Fokkenrood, HJ; Bendermacher, BL; Lauret, GJ; Willigendael, EM; Prins, MH; Teijink, JA (). „Supervised exercise therapy versus non-supervised exercise therapy for intermittent claudication”. The Cochrane database of systematic reviews. 8: CD005263. doi:10.1002/14651858.CD005263.pub3. PMID 23970372. 
  12. ^ a b Hankey, GJ; Norman, PE; Eikelboom, JW (). „Medical treatment of peripheral arterial disease”. JAMA. 295 (5): 547–53. doi:10.1001/jama.295.5.547. PMID 16449620. 
  13. ^ Bedenis, R; Stewart, M; Cleanthis, M; Robless, P; Mikhailidis, DP; Stansby, G (). „Cilostazol for intermittent claudication”. The Cochrane database of systematic reviews. 10: CD003748. doi:10.1002/14651858.CD003748.pub4. PMID 25358850. 
  14. ^ Lin, JS; Olson, CM; Johnson, ES; Whitlock, EP (). „The ankle-brachial index for peripheral artery disease screening and cardiovascular disease prediction among asymptomatic adults: a systematic evidence review for the U.S. Preventive Services Task Force”. Annals of internal medicine. 159 (5): 333–41. doi:10.7326/0003-4819-159-5-201309030-00007. PMID 24026319. 
  15. ^ Poredos, P; Jezovnik, MK (martie 2013). „Is aspirin still the drug of choice for management of patients with peripheral arterial disease?”. VASA. Zeitschrift fur Gefasskrankheiten. 42 (2): 88–95. doi:10.1024/0301-1526/a000251. PMID 23485835. 
  16. ^ Hauk, L (). „ACCF/AHA update peripheral artery disease management guideline”. American family physician. 85 (10): 1000–1. PMID 22612053. 
  17. ^ „How Is Peripheral Arterial Disease Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  18. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–71. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boala_arterială_periferică&oldid=10911254