Preeclampsie: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
from English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation). CC-BY-SA
(Nicio diferență)

Versiunea de la 29 septembrie 2016 18:34

Pre-eclampsia

Un micrograf ce arată vasculopatia deciduală hipertrofică, o constatare vizualizată în hipertensiunea gestațională și în pre-eclampsie. pata H&E.
Specialitateobstetrică  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9642.4-642.7
ICD-10O11, O14
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB10494
MedlinePlus000898
eMedicinemed/1905 ped/1885
MeSH IDD011225

Definiție și simptome

Pre-eclampsia sau preeclampsia (PE) este o tulburare a sarcinii caracterizată prin presiune mare a sângelui și un număr mare de proteine în urină.[1] Tulburarea apare în general în al treilea trimestru al sarcinii și se înrăutățește cu timpul.[2][3] În cazurile severe poate exista o scădere a celulelor roșii din sânge, un număr mic de trombocite, insuficiență hepatică, disfuncție renală, umflare, dificultăți respiratorii din cauza lichidului din plămâni sau tulburări vizuale.[2][3] PE crește riscul unor rezultate slabe, atât pentru mamă, cât și pentru făt.[3] Dacă este lăsată netratată, poate duce la convulsii, moment în care este recunoscută sub numele de eclampsie.[2]

Cauze și doagnostic

Factorii de risc pentru PE includ: obezitatea, hipertensiunea anterioară, vârsta înaintată și diabetul zaharat.[2][4] De asemenea, este mai frecventă la prima sarcină a unei femei și dacă aceasta are gemeni.[2] Mecanismul de bază implică formare a vaselor de sânge în placentă anormală, printre alți factori.[2] Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate înainte de naștere. Rareori, pre-eclampsia poate începe în perioada de după naștere.[3] În timp ce, în mod istoric, erau necesare prezența sângelui în urină și hipertensiunea arterială pentru diagnosticare, unele definiții, de asemenea, includ persoanele cu hipertensiune și oricare disfuncție de organe asociată.[3][5] Tensiunea sangvină este definită a fi mare atunci când depășește valoarea de 140 mmHg sistolică sau 90 mmHg diastolică în două momente diferite, la distanță mai mare de patru ore la o femeie ce a depășit douăzeci de săptămâni de sarcină.[3] PE este verificată în mod obișnuit pe perioada îngrijirii prenatale.[6]

Prevenire și tratament

Recomandările pentru prevenire includ: aspirina pentru persoanele cu risc mare, suplimentarea cu calciu în zonele cu aport scăzut și tratamentul medicamentos al hipertensiunii anterioare.[4][7] Pentru persoanele ce prezintă PE la nașterea fătului și al placentei, este un tratament eficient.[4] Atunci când nașterea devine recomandată, depinde cât de gravă este PE și cât de departe a ajuns persoana cu sarcina.[4] Medicamentele pentru tensiune arterială precum labetalolul și metildopa, pot fi utilizate pentru a îmbunătăți starea mamei după naștere.[8] Sulfatul de magneziu poate fi utilizat pentru a preveni eclampsia la persoanele cu boală severă.[4] Odihna la pat și consumul de sare nu au fost găsite ca a fi utile, nici pentru tratament și nici pentru prevenție.[3][4]

Epidemiolgie și prognoză

Pre-eclampsia afectează între 2–8% dintre sarcini la nivel mondial.[4] Tulburările hipertensive ale sarcinii sunt una dintre cele mai comune cauze de deces cauzate de sarcină.[8] Au dus la 29.000 de decese în 2013 – scăzând de la 37.000 de decese în 1990.[9] Pre-eclampsia apare de obicei după 32 de săptămâni; totuși, dacă apare mai devreme, este asociată cu rezultate mai grave.[8] Femeile care au avut PE prezintă risc crescut de boli de inimă mai târziu în viață.[6] Cuvântul eclampsie provine din termenul grecesc pentru fulger.[10] Prima descriere cunoscută a bolii a fost relatată de către Hipocrate în secolul 5 Î.Hr.[10]

Referințe

  1. ^ Eiland, Elosha; Nzerue, Chike; Faulkner, Marquetta (). „Preeclampsia 2012”. Journal of Pregnancy. 2012: 1–7. doi:10.1155/2012/586578. 
  2. ^ a b c d e f Al-Jameil, N; Aziz Khan, F; Fareed Khan, M; Tabassum, H (februarie 2014). „A brief overview of preeclampsia”. Journal of clinical medicine research. 6 (1): 1–7. PMID 24400024. 
  3. ^ a b c d e f g „Hypertension in pregnancy. Report of the American College of Obstetricians and Gynecologists' Task Force on Hypertension in Pregnancy” (PDF). Obstet Gynecol. 122 (5): 1122–31. . doi:10.1097/01.AOG.0000437382.03963.88. PMID 24150027. 
  4. ^ a b c d e f g WHO recommendations for prevention and treatment of pre-eclampsia and eclampsia (PDF). . ISBN 978-92-4-154833-5. 
  5. ^ Lambert, G; Brichant, JF; Hartstein, G; Bonhomme, V; Dewandre, PY (). „Preeclampsia: an update”. Acta anaesthesiologica Belgica. 65 (4): 137–49. PMID 25622379. 
  6. ^ a b Steegers, Eric AP (august 2010). „Pre-eclampsia”. The Lancet. 376 (9741): 631–644. doi:10.1016/S0140-6736(10)60279-6. PMID 20598363. 
  7. ^ Henderson, JT; Whitlock, EP; O'Connor, E; Senger, CA; Thompson, JH; Rowland, MG (). „Low-dose aspirin for prevention of morbidity and mortality from preeclampsia: a systematic evidence review for the U.S. Preventive Services Task Force”. Annals of internal medicine. 160 (10): 695–703. doi:10.7326/M13-2844. PMID 24711050. 
  8. ^ a b c Arulkumaran, N.; Lightstone, L. (decembrie 2013). „Severe pre-eclampsia and hypertensive crises”. Best Practice & Research Clinical Obstetrics & Gynaecology. 27 (6): 877–884. doi:10.1016/j.bpobgyn.2013.07.003. 
  9. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 
  10. ^ a b Emile R. Mohler (). Advanced Therapy in Hypertension and Vascular Disease. PMPH-USA. pp. 407–408. ISBN 9781550093186.