Insuficiență cardiacă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m Robot: Completare titluri referințe, corectare referințe duplicate; modificări cosmetice
from English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation). CC-BY-SA
Linia 1: Linia 1:
{{Infobox disease
'''Insuficiența cardiacă''' apare atunci când [[Mușchi (anatomie)|mușchiul]] inimii nu mai pompează cantitatea de [[sânge]] necesară [[organism]]ului. Insuficiența nu înseamnă ca inima nu mai pompează sânge, ci doar că nu mai pompează suficient sânge (debitul de sânge pompat de [[inimă]] devine mai mic decât cel necesar pentru oxigenarea și alimentarea țesuturilor cu compuși energetici și de menținere structurală).
| Name = Heart failure
| Image = Heartfailure.jpg
| Caption = Semnele și simptomele majore ale insuficienței cardiace
| DiseasesDB = 16209
| ICD10 = {{ICD10|I|50||i|30}}
| ICD9 = {{ICD9|428.0}}
| MedlinePlus = 000158
| MeshID = D006333
}}


'''Insuficiența cardiacă''' ('''IC'''), denumire adesea utilizată pentru a desemna '''insuficiența cardiacă cronică''' ('''ICC'''), apare atunci când [[inima]] nu mai este capabilă să mențină [[fluxul sangvin]], astfel încât să satisfacă nevoile corpului.<ref>{{DorlandsDict|four/000047501|heart failure}}</ref><ref>{{cite web |title=Heart failure |date=23 December 2009 |work=Health Information |id=DS00061 |publisher=Mayo Clinic |url=http://www.mayoclinic.com/health/heart-failure/DS00061}}</ref><ref>{{cite web |title=Definition of Heart failure |date=27 April 2011 |work=Medical Dictionary |publisher=MedicineNet |url=http://www.medterms.com/script/main/art.asp?articlekey=3672}}</ref> Termenii '''insuficiență cardiacă congestivă('''ICC''') sau '''insuficiență congestivă a inimii''' ('''ICI''') sunt adesea utilizați în paralel cu insuficiența cardiacă cronică.<ref>{{cite web|title=Living Well With Chronic Heart Failure|url=http://www.heartfoundation.org.au/SiteCollectionDocuments/Living-well-with-chronic-heart-failure.pdf|work=Heart Foundation|accessdate=25 May 2014|page=18}}</ref> Semnele și simptomele includ, de obicei, [[dificultatea respiratorie]], [[epuizarea (medicală)|oboseala excesivă]] și [[edemul periferic|umflarea picioarelor]].<ref name=NICEChp1/> Dificultatea respiratorie se înrăutățește, de obicei, prin [[intoleranța la exerciții fizice|exercițiile fizice]], [[ortopnee|statul în poziția culcat]] și [[dispnee paroxistică nocturnă|noaptea, în timpul somnului]].<ref name=NICEChp1>{{cite journal|title=Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update|journal=National Clinical Guideline Centre|date=Aug 2010|pages=19–24|pmid=22741186}}</ref> De multe ori există o limitare a numărului de exerciții fizice pe care acești oameni o pot efectua, chiar și atunci când aceștia sunt tratați.<ref name=McD2011/>
Deoarece inima nu mai funcționează în limite normale, organismul încearcă să-i suplinească funcția prin:
* reținerea apei și sării pentru a crește cantitatea de sânge
* creșterea frecvenței cardiace
* creșterea dimensiunilor inimii.


==Cauze==
Cu timpul inima obosește și începe să devină din ce în ce mai puțin eficientă. În acest moment apar simptome ca oboseala permanentă și slăbiciune. Sângele începe să stagneze în vasele care ajung la inimă, cauzând acumularea de lichid la nivelul [[plămân]]ilor si scurtarea [[respirație]]i<ref>[http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Cardiologie/Insuficienta_cardiaca_721.html Insuficiența cardiacă pe SfatulMedicului.ro]</ref>.
Cauzele comune ale insuficienței cardiace includ [[boala arterelor coronariene]], incluzând un [[infarct miocardic]] anterior (atac de cord), [[hipertensiune|presiune mare a sângelui]], [[fibrilație atrială]], [[boală valvulară cardiacă]] și [[cardiomiopatie]].<ref name=NICEChp1/><ref name="Lancet2005">{{cite journal |author=McMurray JJ, Pfeffer MA |title=Heart failure |journal=Lancet |volume=365 |issue=9474 |pages=1877–89 |year=2005 |pmid=15924986 |doi=10.1016/S0140-6736(05)66621-4 }}</ref> Acestea cauzează insuficiența cardiacă prin schimbarea structurii sau funcționării inimii.<ref name=NICEChp1/> Există două tipuri principale de insuficiență cardiacă: ''insuficiența cardiacă cauzată de insuficiența ventriculară stângă'' și ''isuficiența cardiacă cu [[fracție de ejecție]] normală '', în funcție de afectarea capacității [[ventriculului stâng]] de a se contracta sau de abilitatea inimii de a se relaxa.<ref name=NICEChp1/> Severitatea bolii este clasificată, de obicei, în funcție de gradul de reducere a capacității de exercițiu fizic.<ref name=NICEChp4/> Insuficiența cardiacă nu este sinonimă cu infarctul miocardic (în care o parte a mușchiului inimii nu mai funcționează) sau cu [[stopul cardiac]] (în care fluxul sangvin se oprește în totalitate).<ref>{{cite book|title=Willard & Spackman's occupational therapy.|date=2014|publisher=Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia|isbn=9781451110807|page=1124|url=http://books.google.it/books?id=zLh3h6v5O_0C&pg=PA1124|edition=12th ed.}}</ref><ref>{{cite book|title=The Cardiac Care Unit Survival Guide|date=2012|publisher=Lippincott Williams & Wilkins|isbn=9781451177466|page=98|url=http://books.google.it/books?id=ZvkUJZCoi2EC&pg=PA98|author=Eyal Herzog}}</ref> Alte boli ce ar putea avea simptome asemănătoare insuficienței cardiace includ, printre altele: [[obezitatea]], problemele renale, problemele hepatice, [[anemia]] și [[boala tiroidiană]].<ref name=NICEChp4>{{cite journal|title=Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update|journal=National Clinical Guideline Centre|date=Aug 2010|pages=38–70|pmid=22741186}}</ref>


== Cauze ==
==Tratament==
Boala este diagnosticată cu ajutorul istoricului simptomelor și a examinării fizice, prin confirmarea adusă de o [[ecocardiografie]].<ref name=NICEChp3/> [[Analizele de sânge]], [[electrocardiografia]] și [[radiografia toracică]] pot fi utile pentru a stabili bazele cauzei.<ref name=NICEChp3/> Tratamentul depinde de severitatea și cauza bolii.<ref name=NICEChp3/> La persoanele bolnave cronic, dar în stare stabilă, tratamentul uzual constă în luarea unor măsuri privind stilul de viață, precum [[renunțarea la fumat|oprirea fumatului]],<ref name=NICEChp5/> [[exerciții fizice]],<ref name=Taylor2014>{{cite journal|last=Taylor|first=RS|author2=Sagar, VA |author3=Davies, EJ |author4=Briscoe, S |author5=Coats, AJ |author6=Dalal, H |author7=Lough, F |author8=Rees, K |author9= Singh, S |title=Exercise-based rehabilitation for heart failure.|journal=The Cochrane database of systematic reviews|date=Apr 27, 2014|volume=4|pages=CD003331|pmid=24771460 |doi=10.1002/14651858.CD003331.pub4}}</ref> și modificări ale dietei, precum și medicamentație.<ref name=NICEChp5/> La persoanele cu insuficiență cardiacă cauzată de disfuncții ale ventriculului stâng, este recomandată folosirea unor [[inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei]] și a unor [[beta-blocante]].<ref name=NICEChp3>{{cite journal|title=Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update|journal=National Clinical Guideline Centre|date=Aug 2010|pages=34–47|pmid=22741186}}</ref> Pentru cei cu boală severă, pot fi folosiți [[antagoniști de aldosteron]], un [[blocant al receptorilor angiotensinei]] sau [[hidralazină]] cu un [[nitrovasodilator|nitrat]].<ref name=NICEChp3/> Dacă există o fracție de ejecție normală, ar trebui tratate problemele de sănătate asociate.<ref name=NICEChp3/> [[Diureticele]] sunt de ajutor pentru retenția de fluide și, prin urmare, recomandate.<ref name=NICEChp5/> Uneori, în funcție de cauză, un dispozitiv implantat precum [[stimulatorul cardiac|pacemaker]] sau [[defibrilatorul cadiac implantabil]] ar putea fi de ajutor.<ref name=NICEChp3/> Un [[dispozitiv de asistare ventriculară]] sau, ocazional, o [[transplantare de inimă|un transplant de inimă]] pot fi recomandate la cei cu afecțiuni severe, în ciuda tuturor celorlalte măsuri.<ref name=NICEChp5>{{cite journal|title=Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update|journal=National Clinical Guideline Centre|date=Aug 2010|pages=71–153|pmid=22741186}}</ref>
Cauzele insuficienței cardiace sunt: afecțiuni vasculare de tip ischemic la nivelul inimii, [[Hipertensiune arterială|hipertensiunea]] netratată lungi perioade de timp, fumatul, [[obezitate]]a, [[diabet]]ul, defecte sau afecțiuni valvulare, miocardita virală și lupusul sistemic.


==Epidemiologie și istoric==
== Prognostic ==
Insuficiența cardiacă este o boală comună, costisitoare și potențial fatală.<ref name="Lancet2005"/> În țările dezvoltate, aproximativ 2% dintre adulți au insuficiență cardiacă, iar la cei ce depășesc vârsta de 65 de ani, acest procentaj tinde spre 6–10%.<ref name="Lancet2005"/><ref name="pmid18799522">{{cite journal |author=Dickstein K, Cohen-Solal A, Filippatos G, et al. |title=ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure 2008: the Task Force for the Diagnosis and Treatment of Acute and Chronic Heart Failure 2008 of the European Society of Cardiology. Developed in collaboration with the Heart Failure Association of the ESC (HFA) and endorsed by the European Society of Intensive Care Medicine (ESICM) |journal=Eur. Heart J. |volume=29 |issue=19 |pages=2388–442 |date=October 2008 |pmid=18799522 |doi=10.1093/eurheartj/ehn309 |url=http://eurheartj.oxfordjournals.org/cgi/pmidlookup?view=long&pmid=18799522}}</ref> În anul diagnosticării, riscul decesului este de 35%, după care scade sub 10% în fiecare an.<ref name=NICEChp1/> Acest lucru este similar cu riscurile unui număr de tipuri de cancer.<ref name=NICEChp1/> În Regatul Unit al Marii Britanii, boala reprezintă motivul pentru care 5% dintre oameni sunt internați în spital.<ref name=NICEChp1/> Insuficiența cardiacă a fost cunoscută încă din antichitate, fiind menționată în [[papirusurile Ebers]] în jurul anului 1550 î.e.n.<ref name=McD2011>{{cite book|last=McDonagh|first=Theresa A.|title=Oxford textbook of heart failure|date=2011|publisher=Oxford University Press|location=Oxford|isbn=9780199577729|page=3|url=http://books.google.it/books?id=r8wowXxC1voC&lpg=PP1}}</ref>
Insuficiența cardiacă afectează în special populația din segmentele de vârstă cea mai avansată (în majoritate indivizi peste 70 de ani, deci persoane care în mod independent de prezența sau absența acestei patologii au deja o speranță de viață redusă); supraviețuirea la cinci ani este foarte mică (in jur de unul din patru mai e în viață după cinci ani de la diagnostic), comparabilă cu aceea întâlnită în multe cancere<ref>Stewart S, McIntyre K, Hole DJ, Capewell S, McMurray JJ, More 'malignant' than cancer? Five-year survival following a first admission for heart failure, Eur J Heart Fail, 2001;3:315-22.</ref>, deși puținele medicamente utile recent apărute ar putea îmbunătăți în viitor șansa de supraviețuire a celor afectați.<ref>[http://medicalxpress.com/news/2013-05-drug-heart-failure-mortality-decade.html First drug to improve heart failure mortality in over a decade<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>


== Note ==
==Referințe==
<references />
{{Listănote}}

== Legături externe ==
* [http://www.terapiamedicala.ro/en/cardiologie/324-insuficienta-cardiaca Insuficiența cardiacă]
* [http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Cardiologie/Insuficienta_cardiaca_721.html Insuficiența cardiacă]

[[Categorie:Organe (anatomie)]]
[[Categorie:Cardiologie]]
[[Categorie:Boli ale sistemului cardio-vascular]]
[[Categorie:Cauze ale morții]]

Versiunea de la 14 aprilie 2016 18:01

Heart failure

Semnele și simptomele majore ale insuficienței cardiace
Specialitatecardiologie  Modificați la Wikidata
Simptomedispnee
epuizare[*]​
Edem
ascites[*][[ascites (abnormal buildup of fluid in the abdomen)|​]]
anasarka[*][[anasarka (medical condition characterized by widespread swelling)|​]]  Modificați la Wikidata
Cauzeinfarct miocardic
Hipertensiune arterială
Aritmie cardiacă
Alcoolism
infecție
heart damage[*][[heart damage |​]]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticEcografie cardiacă
electrocardiogramă[*]​  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9428.0
ICD-10I50
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB16209
MedlinePlus000158
Patient UKInsuficiență cardiacă
MeSH IDD006333
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Insuficiența cardiacă (IC), denumire adesea utilizată pentru a desemna insuficiența cardiacă cronică (ICC), apare atunci când inima nu mai este capabilă să mențină fluxul sangvin, astfel încât să satisfacă nevoile corpului.[1][2][3] Termenii insuficiență cardiacă congestivă(ICC) sau insuficiență congestivă a inimii (ICI) sunt adesea utilizați în paralel cu insuficiența cardiacă cronică.[4] Semnele și simptomele includ, de obicei, dificultatea respiratorie, oboseala excesivă și umflarea picioarelor.[5] Dificultatea respiratorie se înrăutățește, de obicei, prin exercițiile fizice, statul în poziția culcat și noaptea, în timpul somnului.[5] De multe ori există o limitare a numărului de exerciții fizice pe care acești oameni o pot efectua, chiar și atunci când aceștia sunt tratați.[6]

Cauze

Cauzele comune ale insuficienței cardiace includ boala arterelor coronariene, incluzând un infarct miocardic anterior (atac de cord), presiune mare a sângelui, fibrilație atrială, boală valvulară cardiacă și cardiomiopatie.[5][7] Acestea cauzează insuficiența cardiacă prin schimbarea structurii sau funcționării inimii.[5] Există două tipuri principale de insuficiență cardiacă: insuficiența cardiacă cauzată de insuficiența ventriculară stângă și isuficiența cardiacă cu fracție de ejecție normală , în funcție de afectarea capacității ventriculului stâng de a se contracta sau de abilitatea inimii de a se relaxa.[5] Severitatea bolii este clasificată, de obicei, în funcție de gradul de reducere a capacității de exercițiu fizic.[8] Insuficiența cardiacă nu este sinonimă cu infarctul miocardic (în care o parte a mușchiului inimii nu mai funcționează) sau cu stopul cardiac (în care fluxul sangvin se oprește în totalitate).[9][10] Alte boli ce ar putea avea simptome asemănătoare insuficienței cardiace includ, printre altele: obezitatea, problemele renale, problemele hepatice, anemia și boala tiroidiană.[8]

Tratament

Boala este diagnosticată cu ajutorul istoricului simptomelor și a examinării fizice, prin confirmarea adusă de o ecocardiografie.[11] Analizele de sânge, electrocardiografia și radiografia toracică pot fi utile pentru a stabili bazele cauzei.[11] Tratamentul depinde de severitatea și cauza bolii.[11] La persoanele bolnave cronic, dar în stare stabilă, tratamentul uzual constă în luarea unor măsuri privind stilul de viață, precum oprirea fumatului,[12] exerciții fizice,[13] și modificări ale dietei, precum și medicamentație.[12] La persoanele cu insuficiență cardiacă cauzată de disfuncții ale ventriculului stâng, este recomandată folosirea unor inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și a unor beta-blocante.[11] Pentru cei cu boală severă, pot fi folosiți antagoniști de aldosteron, un blocant al receptorilor angiotensinei sau hidralazină cu un nitrat.[11] Dacă există o fracție de ejecție normală, ar trebui tratate problemele de sănătate asociate.[11] Diureticele sunt de ajutor pentru retenția de fluide și, prin urmare, recomandate.[12] Uneori, în funcție de cauză, un dispozitiv implantat precum pacemaker sau defibrilatorul cadiac implantabil ar putea fi de ajutor.[11] Un dispozitiv de asistare ventriculară sau, ocazional, o un transplant de inimă pot fi recomandate la cei cu afecțiuni severe, în ciuda tuturor celorlalte măsuri.[12]

Epidemiologie și istoric

Insuficiența cardiacă este o boală comună, costisitoare și potențial fatală.[7] În țările dezvoltate, aproximativ 2% dintre adulți au insuficiență cardiacă, iar la cei ce depășesc vârsta de 65 de ani, acest procentaj tinde spre 6–10%.[7][14] În anul diagnosticării, riscul decesului este de 35%, după care scade sub 10% în fiecare an.[5] Acest lucru este similar cu riscurile unui număr de tipuri de cancer.[5] În Regatul Unit al Marii Britanii, boala reprezintă motivul pentru care 5% dintre oameni sunt internați în spital.[5] Insuficiența cardiacă a fost cunoscută încă din antichitate, fiind menționată în papirusurile Ebers în jurul anului 1550 î.e.n.[6]

Referințe

  1. ^ Definiția pentru „heart failure” de la Dorland's Medical Dictionary
  2. ^ „Heart failure”. Health Information. Mayo Clinic. . DS00061. 
  3. ^ „Definition of Heart failure”. Medical Dictionary. MedicineNet. . 
  4. ^ „Living Well With Chronic Heart Failure” (PDF). Heart Foundation. p. 18. Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f g h „Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update”. National Clinical Guideline Centre: 19–24. . PMID 22741186. 
  6. ^ a b McDonagh, Theresa A. (). Oxford textbook of heart failure. Oxford: Oxford University Press. p. 3. ISBN 9780199577729. 
  7. ^ a b c McMurray JJ, Pfeffer MA (). „Heart failure”. Lancet. 365 (9474): 1877–89. doi:10.1016/S0140-6736(05)66621-4. PMID 15924986. 
  8. ^ a b „Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update”. National Clinical Guideline Centre: 38–70. . PMID 22741186. 
  9. ^ Willard & Spackman's occupational therapy (ed. 12th ed.). Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. . p. 1124. ISBN 9781451110807. 
  10. ^ Eyal Herzog (). The Cardiac Care Unit Survival Guide. Lippincott Williams & Wilkins. p. 98. ISBN 9781451177466. 
  11. ^ a b c d e f g „Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update”. National Clinical Guideline Centre: 34–47. . PMID 22741186. 
  12. ^ a b c d „Chronic Heart Failure: National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care: Partial Update”. National Clinical Guideline Centre: 71–153. . PMID 22741186. 
  13. ^ Taylor, RS; Sagar, VA; Davies, EJ; Briscoe, S; Coats, AJ; Dalal, H; Lough, F; Rees, K; Singh, S (). „Exercise-based rehabilitation for heart failure”. The Cochrane database of systematic reviews. 4: CD003331. doi:10.1002/14651858.CD003331.pub4. PMID 24771460. 
  14. ^ Dickstein K, Cohen-Solal A, Filippatos G; et al. (octombrie 2008). „ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure 2008: the Task Force for the Diagnosis and Treatment of Acute and Chronic Heart Failure 2008 of the European Society of Cardiology. Developed in collaboration with the Heart Failure Association of the ESC (HFA) and endorsed by the European Society of Intensive Care Medicine (ESICM)”. Eur. Heart J. 29 (19): 2388–442. doi:10.1093/eurheartj/ehn309. PMID 18799522. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insuficiență_cardiacă&oldid=10477896