Sari la conținut

Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni.


modificare 

Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

modificare 

Bătălii și lupte

modificare 

Comandanți militari români

Șef al Marelui Cartier General

Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri

Comandanți de divizii

Comandanți de brigăzi

modificare 

Unități militare române

Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, ianuarie 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, 15 aprilie-1 mai 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, iulie 1919

Comandamente

Corpuri de armată

Grupuri de diviziii

Divizii de infanterie

Divizii de cavalerie

Unități de aviație

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Unități militare străine

modificare 

Armamente

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de câmp


Aviația

Avioane
modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Imaginile războiului

modificare 

Articolul săptămânii

Linia de demarcaţie

Linia de demarcație în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse – ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare.

Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest.

Un prim aliniament delimitat la nord de cursul Someșului Mare, ulterior răsfrânt spre Târgu Mureș – astfel încât să urmeze cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa, a fost consemnat la 13 noiembrie 1918 la Belgrad printr-o Convenție militară de armistițiu.

Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat ulterior trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de 24 decembrie 1918.

Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22 ianuarie 1919 la ordinul aliaților francezi.

La 26 februarie, într-un context în care România a devenit un factor semnificativ al planurilor comandanților militari francezi de intervenție împotriva Rusiei Sovietice, Conferința de Pace a trasat o nouă linie de demarcație aflată între Satu-Mare și Arad. Comunicare noii decizii către guvernul maghiar a căpătat însă în contextul deteriorării rapide a situație militare aliate din Ucraina un caracter ultimativ, ducând la o criză politică ungară finalizată cu instalarea unui guvern comunist la Budapesta. Decizia s-a dovedit inacceptabilă pentru oficialii maghiari, noul regim considerându-se în stare de război cu România. În Ungaria a fost decretată mobilizarea generală și statul maghiar a căutat să colaboreze militar cu Rusia bolșevică printr-o alianță ofensivă și defensivă. Ultimele tentative de negociere au eșuat, astfel că la 16 aprilie 1919 trupele române au declanșat o ofensivă generală pentru a avansa dincolo de vestul Munților Apuseni.


Citește mai mult ...
modificare 

Citatul zilei

Extras din decretul regelui Ferdinand pentru a doua mobilizare a Armatei României, din 27 octombrie/9 noiembrie 1918:

În clipa în care aliații trec Dunărea și ne putem găsi lângă ei, ca să putem izgoni inamicul care de doi ani încalcă și jefuiește pământul strămoșesc, sunt încredințat că veți răspunde chemării mele cu aceeași dragoste de țară și că România va vedea îndeplindidu-se visul de veacuri al neamului nostru: unirea tuturor românilor”.

______ Ferdinand I, Înalt Decret Regal
modificare 

Contextul strategic extern

modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele

modificare 

Organizațiile

modificare 

Comandanți militari străini

modificare 

Știați că...

modificare 

Cronologie

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Documente internaționale

modificare 

Contextul geopolitic

modificare 

Urmări

modificare 

Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920)