Portal:Scufundare

Pagina principală  | Bun venit  | Căutare | Manual de stil  | Comunitate  | Ajutor  | Contact Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții modificare  Scufundare Scufundarea subacvatică reprezintă acțiunea de pătrundere sau intrare a omului sub apă. Funcție de adâncime, scop, echipament etc, există mai multe metode de scufundare și anume: scufundare sportivă individuală (scufundare liberă (în apnee), snorkeling), scufundare cu aparat autonom de respirat sub apă) și scufundare profesională (scufundare cu alimentare de la suprafață, scufundare cu submersibilul lock-in/lock-out, scufundare în saturație). Amatori și adepți ai scufundării subacvatice sunt din ce în ce mai mulți. Atrași de o lume în întregime nouă, bogată în culori și populată de viețuitoare în general nepericuloase, aceștia descoperă senzațiile specifice imponderabilității cunoscute doar de astronauți. În acest portal puteți găsi reunite toate articolele legate de scufundare, aspectele fiziologice și medicale ale scufundării, procedee de scufundare, activități subacvatice legate de scufundări, precum și inventatori, producători de echipamente de scufundare și cercetători din domeniul scufundării. Portalul constituie un loc foarte indicat pentru pornirea unei căutări, iar pentru cei care vor să contribuie la acest domeniu al Wikipediei, reprezintă mijlocul prin care modificările aduse de ei devin disponibile tuturor celor interesați. mai mult despre scufundare... Arată o altă selecție modificare  Articol selectat Amestecul respirabil este o compoziție gazoasă omogenă formată din oxigen și unul sau două gaze neutre utilizată în aparatele de respirație pentru scufundări, pompieri (respirație de protecție), camerele de recompresie și oxigenoterapie, submarine, costumele spațiale de cosmonaut, aparatele de anestezie etc În scufundarea autonomă amestecurile respirabile sunt utilizate în aparatele autonome cu circuit semiînchis, circuit închis, sau circuit mixt numite și recirculatoare deoarece o parte sau tot gazul este recirculat printr-un cartuș epurator care reține bioxidul de carbon. Sunt folosite și în activitățile de scufundare profesională cu alimentare de la suprafață, scufundare în saturație, case submarine și laboratoare hiperbare. Gazele neutre (inerte) folosite sunt: azot, heliu, neon, argon și hidrogen. Azotul este folosit cel mai frecvent. Heliul are densitate mai mică decât azotul, astfel respirația la condiții de egală presiune este relativ mai ușoară. Neonul este mai rar folosit, experimental. Argonul rareori utilizat experimental Hidrogenul este folosit în laboratoare hiperbare și scufundarea în saturație de mare adâncime. continuare... modificare  Biografie selectată Albert A. Bühlmann (n. 16 mai 1923 - d. 16 martie 1994) a fost profesor, medic, fizician, fiziolog elvețian, care a avut o importantă contribuție la dezvoltarea medicinei hiperbare și a studiului procesului de decompresie al gazelor inerte din organismul uman. Cercetările sale s-au axat deopotrivă asupra fiziologiei aparatului respirator în hipobarism (la altitudine) și hiperbarism (înaltă presiune), fiind utilizate în diverse domenii ca aeronautică, alpinism, scufundare la altitudine, scufundare profesională și scufundare militară. Albert A. Bühlmann începe o serie de experimente în anul 1959 în Laboratorul de Fiziologie Hiperbară din cadrul Spitalului Universitar din Zürich, Elveția. Bűhlmann a luat în considerare, pentru calculul decompresiilor după scufundări cu aer comprimat, 16 compartimente de țesuturi caracterizate prin diferite perioade de semisaturație. Pe baza acestei teorii, a fost calculat tabelul de decompresie ZH-L12 elaborat de Laboratorul de Fiziologie Hiperbară a Universității din Zűrich. Având la bază această teorie, Hannes Keller efectuează o scufundare experimentală la adâncimea de 120 m în lacul Zürich, apoi în lacul Maggiore la adâncimea de 220 m cu amestec respirator trimix, precum și mai multe amestecuri binare în timpul decompresiei. În anul 1962, în cadrul unui experiment împreună cu U. S. Navy, Hannes Keller atinge adâncimea de 300m în California. continuare... modificare  Actvități subacvatice conexe Hochei subacvatic Orientare subacvatică Scufundare liberă (în apnee) Aquathlon Hochei subacvatic Înot cu labele Rugby subacvatic Snorkeling Tir subacvatic Vânătoare subacvatică modificare  Teme Creați și dezvoltați portalurile Sporturi nautice și Apă modificare  Știri Global Dive Event Calendar 2015 - 2018 A fost inaugurat primul muzeu subacvatic din Europa modificare  Legături externe Centrul de scafandri din Constanța Centrul de Medicină Hiperbară și a Scufundărilor Constanța Liga Navală Română Rezervația marină 2 Mai – Vama Veche en Divers Alert Network - DAN en Vintage scuba supply Echipament de scufundare pentru colecționari modificare  Imagine selectată Scufundare în peșteri modificare  Scafandrii celebri Emil Racoviță (n. 15 noiembrie 1868, Iași – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. Lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii biologice marine de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viața subacvatică. La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediție, care pornește din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski. continuare... modificare  Categorii Scufundare Arheologie subacvatică Cioturi Scufundare Echipament de scufundare Fizica scufundării Istoria scufundării Locuri de scufundare Medicina scufundării Organizații de scufundare Scafandri Scufundare în peșteri Scufundare la epave Scufundare liberă (în apnee) Scufundare profesională Sporturi subacvatice Submarine Tipuri de scufundări WikiProiect Scufundare modificare  Știați că... ...în fiecare an, la data de 1 octombrie, se sărbătorește Ziua Scafandrului Român. ... recordul de scufundare liberă (no-limit) la masculin este de 214 m stabilit de Herbert Nitsch în anul 2007, iar la feminin 160 m stabilit de Tanya Streeter în 2002. vezi toate recordurile... ... cea mai adâncă scufundare utilizând aparat autonom de respirat sub apă, este de 332,35 m și aparține lui Gamal Gabr din Egipt, în anul 2014. ... recordul de scufundare în peșteră este de 282,6 m realizat în anul 1996 de Nuno Gomes, într-o peșteră din Africa de Sud. vezi toate recordurile... ...scufundarea cu cea mai mare durată în apă sărată efectuată de către o femeie, este de 51 hr 25 min 0 sec, și aparține lui Christi Quill (S.U.A.), La Jolla Shores, California, în anul 2016. modificare  Liste Listă de termeni utilizați în scufundare Listă cu organizații și asociații care brevetează scafandrii sportivi Listă cu cercetători din scufundare Listă cu recorduri de scufundare cu aparat autonom de respirat sub apă Listă cu reviste de scufundare Listă cu școli de scufundare profesională modificare  Portaluri asemănătoare modificare  Galerie de imagini modificare  WikiProiecte WikiProiect Scufundare Wikiproiect Sporturi nautice modificare  Lucruri pe care le poți face Dezvoltați WikiProiect Scufundare Curățați memoria cache modificare  Asociația Wikimedia Ce sunt Portalurile? | Răsfoire după temă