Portal:Astronomie
Astronomie
Astronomia (greacă ἀστρονομία / ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești. Folosește matematica, fizica și chimia pentru a explica originea și evoluția lor. Printre obiectele de interes se numără: planete, sateliți naturali, stelele, nebuloasele, galaxii și comete. Fenomenele relevante includ explozii de supernove, explozii de raze gamma, quasari, blazari, pulsari, și radiații cosmice de fond. Mai general, astronomia studiază tot ceea ce își are originea în afara atmosferei Pământului. Cosmologia este o ramură a astronomiei și studiază Universul în ansamblu
Astronomia este una dintre cele mai vechi științe naturale. Civilizațiile timpurii din istoria înregistrată au făcut observații metodice despre cerul nopții. Acestea includ babilonienii, grecii, indienii, egiptenii, chinezii, Maya și multe popoare indigene antice din America. În trecut, astronomia includea discipline la fel de diverse precum astrometria, navigația cerească, astronomia observațională și întocmirea calendarelor. În zilele noastre, astronomia profesionistă este sinonimă cu astrofizica
Astronomia profesionistă este împărțită în două ramuri: observațională și teoretică. Astronomia observațională este concentrată pe achiziționarea de date din observațiile obiectelor astronomice. Aceste date sunt apoi analizate folosind principii de bază ale fizicii. Astronomia teoretică este orientată spre dezvoltarea de modele computerizate sau analitice pentru a descrie obiecte și fenomene astronomice. Aceste două câmpuri se completează reciproc. Astronomia teoretică încearcă să explice rezultatele observaționale, iar observațiile sunt folosite pentru a confirma rezultatele teoretice.
Articol selectat - arată alt articol
Neptun este a opta planeta de la Soare din sistemul solar. Numită după zeul roman al mării, este a patra planetă după diametru și a treia după masă. Neptun are o masă de 17 ori mai mare decât cea a Pământului și puțin mai mare decât masa lui Uranus, care este de 15 ori mai greu decât Pământul, dar nu la fel de dens. Neptun orbitează în jurul Soarelui la o distanță de 30,1 unități astronomice, ceea ce înseamnă că orbita sa este de aproximativ 30 de ori mai mare decât orbita Pământului. Simbolul astronomic al lui Neptun este ♆, o variantă modificată a tridentului zeului Neptun.
Neptun a fost prima planetă găsită prin calcule matematice. Planeta Neptun a fost descoperită din cauza perturbărilor gravitaționale din orbita lui Uranus care l-au condus pe Alexis Bouvard să presupună existența unei a opta planete. Neptun a fost ulterior observat pe 23 septembrie 1846 de Johann Galle, la o distanță de mai puțin de un grad de poziția prezisă de calculele lui Urbain Le Verrier. La scurt timp după aceasta a fost descoperit și satelitul său Triton. Alți 12 sateliți au fost descoperiți în secolul al XX-lea. La 25 august 1989, sonda spațială Voyager 2 a trecut prin vecinătatea planetei.
Neptun are o compoziție asemănătoare cu cea a lui Uranus, compozițiile ambelor planete fiind diferite de ale giganților gazoși mai mari, Jupiter și Saturn. Atmosfera lui Neptun este asemănătoare cu cea a lui Jupiter și Saturn prin faptul că este compusă în principal din hidrogen, heliu, urme de hidrocarburi și posibil azot, dar are proporții mai mari de apă, amoniac și metan. Astronomii îi clasifică uneori pe Neptun și Uranus ca „giganți de gheață” cu scopul de a sublinia aceste distincții. Interiorul lui Neptun, ca și în cazul lui Uranus, este compus în principal din roci și gheață. Urmele de metan din straturile superioare ale atmosferei, în mare parte, îi dau un aspect albăstriu planetei.
Spre deosebire de atmosfera uniformă a lui Uranus, Neptun are o atmosferă cu detalii vizibile ce denotă o activitate meteorologică. De exemplu, în anul 1989, când Voyager 2 a ajuns în dreptul lui Neptun, s-a observat o pată mare întunecată, similară cu Marea Pată Roșie de pe Jupiter. Aceste fenomene meteorologice sunt produse de cele mai puternice vânturi din sistemul solar, ale căror viteze ating, conform măsurătorilor, 2100 km/h.
Biografie selectată - arată altă biografie
Percival Lowell (13 martie 1855 – 12 noiembrie 1916) a fost un om de afaceri american, autor, matematician și astronom care a alimentat speculațiile că au existat canale pe Marte. El a fondat Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona și a format începutul efortului care a dus la descoperirea lui Pluto la 14 ani de la moartea sa.
Lowell este cunoscut mai ales pentru că a susținut, alături de colegul său, astronomul William Henry Pickering, presupusa existență a canalelor pe Marte, ipoteză lansată de astronomul italian Giovanni Schiaparelli în 1877. Unul din primii care s-au îndoit serios de această ipoteză, aducând o serie de argumente științifice serioase, a fost asistentul lor din anii 1890, Andrew Ellicott Douglass, un alt astronom american, care a activat la University of Arizona din Tucson, Arizona, cunoscut mai ales pentru munca sa de confirmare sau neconfirmare a unor ipoteze astronomice, dar mai ales pentru fondarea dendrocronologiei.
În 1904, Lowell a primit Premiul Jules Janssen, cel mai înalt premiu al Société astronomique de France, societatea astronomică franceză. În ultimii 23 de ani ai vieții sale, astronomia, Observatorul Lowell și lucrările sale au reprezentat punctele centrale ale vieții sale.
Imagine selectată - schimbă imaginea
Alte Portaluri
.jpg)
_flatten_crop.jpg)
Faza Lunii
Știați că... - arată alte știați că...
- ... Soarele fuzionează aproximativ 620 milioane de tone metrice de hidrogen pe secundă din cauza gravitației?
- ... că asteroidul 2011 XC2 a trecut pe lângă Terra la mai puțin de o distanță lunară (aprox. 400.000 km) pe 3 decembrie 2011?
- ... Observatorul Magnetic din Toronto a trebuit mutat pe măsură ce iluminatul electric al Universității din Toronto interfera cu observațiile?
- ... Abell 2142, un roi de galaxii, este unul dintre cele mai masive obiecte din Univers?
- ... se crede că steaua BX Circini s-a format din fuziunea a două pitice albe?
- ... explozia de raze gamma GRB 080319B a fost vizibilă cu ochiul liber, chiar dacă s-a aflat la 7,5 miliarde de ani-lumină distanță (z = 0,937)?
