Lento Goffi
| Lento Goffi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Chiari, Lombardia, Lombardia, Regatul Italiei |
| Decedat | (84 de ani) Brescia, Italia |
| Cetățenie |  Italia |
| Ocupație | jurnalist poet critic literar[*] profesor |
| Limbi vorbite | limba italiană |
| Activitate | |
| Studii | Liceo ginnasio statale Arnaldo di Brescia[*] (matura[*]) Università degli Studi di Milano (științe umaniste) |
| Mișcare/curent literar | Linia lombardă[*] |
| Opere semnificative | Lunar ietto[*] Cinque poesie e una prosa[*] Dalla Marca d'Oriente[*] Un'isola, si, con sei incisioni di Franca Ghitti[*] Evasivamente flou[*] Cronachetta, con sei incisioni di Franca Ghitti[*] Un sabato di febbraio[*] L'attimo incolore, con tre acqueforti di Giovanni Repossi[*] Diario per l'assente[*] L'amata Phegea[*] |
Modifică date / text  | |
Lento Goffi (n. , Chiari, Lombardia, Lombardia, Regatul Italiei – d. , Brescia, Italia) a fost un poet și jurnalist italian, care și-a desfășurat activitatea în special în Lombardia, în zona Brescia. El este un exponent din a patra generație al Liniei lombarde(d),[1] linie poetică ai cărei membri au început să se întâlnească în Blu Bar din Milano, începând din mijlocul anilor ’50.[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut în Chiari, în 1923, într-o familie antifascistă, a urmat Liceul Arnaldo și a absolvit Literatura Modernă la Universitatea din Milano, apoi a predat în unele institute din Brescia.[3] A fost căsătorit cu Elisa Marchina; cei doi au avut un fiu, Giorgio. A publicat, printre altele, în revista Il Bruttanome.[4]
Goffi a murit în 2008 într-o unitate de îngrijire a bătrânilor din Brescia.[5]
Opera (în limba italiană)[modificare | modificare sursă]
- 1962: Lunar ietto (Il Bruttanome)
- 1964: Cinque poesie e una prosa (Sigma)
- 1968: Dalla Marca d'Oriente (Scheiwiller)[6]
- 1971: Un'isola, si, con sei incisioni di Franca Ghitti (L.N.C.)
- 1974: Evasivamente flou (Scheiwiller Books)
- 1979: Cronachetta, con sei incisioni di Franca Ghitti (Scheiwiller)
- 1981: Un sabato di febbraio (Società di poesia)[7]
- 1984: L'attimo incolore, con tre acqueforti di Giovanni Repossi (Il Farfengo)
- 1986: Diario per l'assente (Lo Specchio, Mondadori)
- 1991: L'amata Phegea (La Quadra)
- 1994: Per orbite interne (La Quadra)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Massimo Migliorati e la poesia di Lento Goffi. Conferenza per la rassegna Farespazio alla Poesia”. altermediascuola.wordpress.com. Accesat în .
- ^ „Il sonetto di Rapisardi e il prof. Goffi”. giornaledibrescia.it. Accesat în .
- ^ „Lento Goffi. Un grande poeta a Brescia”. mimmocortese.wordpress.com. Accesat în .
- ^ „Dalla Marca d'Oriente (1964-1968). N. 24, Lento Goffi” (PDF). antichilibrionline.com. Accesat în .
- ^ Alessandra Giappi (). „Ricordando Goffi dieci anni dopo in San Giorgio” (PDF) (în Italian). it.gariwo.net. Accesat în .
- ^ „Dalla Marca d'Oriente (1964-1968). N. 24, Lento Goffi”. antichilibrionline.com. Accesat în .
- ^ Amedeo Anelli (). „Lento Goffi, Un sabato di febbraio (1981)” (în Italian). presidiopoetico.eu. Accesat în .
