Franz Brentano

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Franz Brentano

Franz Brentano la Viena, 1890
Date personale
Nume la naștereFranz Clemens Honoratus Hermann Brentano Modificați la Wikidata
Născut16 ianuarie 1838, Boppard
Boppard, Renania-Palatinat, Germania Modificați la Wikidata
Decedat17 martie 1917, Zürich
Zürich, cantonul Zürich, Elveția[1][3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatAltstadtfriedhof Aschaffenburg[*][[Altstadtfriedhof Aschaffenburg (cemetary, cultural heritage monument D-6-61-000-105 (0) in Aschaffenburg, Bavaria)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiChristian Brentano[*]
Emilie Brentano[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLujo Brentano[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIda Brentano[*][[Ida Brentano ((1852-1894))|​]] ()
Emilie Brentano[*] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Prusiei[4] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[2]
Ireligiozitate Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
psiholog
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[5][6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Würzburg[*]
Universitatea din Tübingen
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Münster  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Viena
Universitatea din Würzburg[*]  Modificați la Wikidata
RudeAdolf Lieben[*][[Adolf Lieben (chimist austriac)|​]]
Richard Lieben[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruKazimierz Twardowski[*], Alois Riegl[*][[Alois Riegl (istoric al artei austriac)|​]], Edmund Husserl[2], Alexius Meinong[*][[Alexius Meinong (filosof austriac)|​]], Sigmund Freud[2], Christian von Ehrenfels[*][[Christian von Ehrenfels (filosof austriac)|​]][2], Carl Stumpf[*][[Carl Stumpf (filosof german)|​]][2], Tomáš Garrigue Masaryk  Modificați la Wikidata

Franz Clemens Brentano (n. 16 ianuarie 1838 în localitatea Marienberg de lângă Boppard de la Rin, Germania - d. 17 martie 1917, Zürich) a fost un filozof și psiholog de limbă germană, profesor la Universitatea din Viena. Totodată, prin a sa „Școală Brentano” (die Brentano-Schule) și prin numeroșii săi elevi marcanți, printre care Edmund Husserl și Sigmund Freud, Brentano este considerat a fi precursorul psihologiei moderne precum și al fenomenologiei.

Viața și opera[modificare | modificare sursă]

  • Fratele său, Lujo Brentano, a fost om de știință; ei provin dintr-o familie intelectuală catolică de origine italiană. Frații tatălui său au fost scriitorii Clemens Brentano și Bettina von Arnim. Franz Brentano studiază la München, Würzburg, Berlin și Münster.
  • Brentano face legătura dintre filozofie și psihologie, el fiind un reprezentant al celor care au legat filozofia scolastică din evul mediu cu psihologia. El descrie termenul de „inexistența intenționată a unui obiect” care este bazat pe trei elemente: imaginație, părere preconcepută, variații psihice.
  • Franz Brentano este unul dintre cei mai influenți gânditori de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A reintrodus teoria intenționalității în gândirea contemporană și a elaborat într-o modalitate exemplară problematica psihologiei descriptive. Cercetările sale psihologice reprezintă punctul de pornire nemijlocit al elaborării fenomenologiei lui Edmund Husserl și al teoriei obiectului a lui Alexius Meinong, iar disertația sa este opera care a inspirat interogația heideggeriană asupra ființei.
  • Universitatea din Würzburg
    Printre elevii săi se numără personalități precum Edmund Husserl, Rudolf Steiner, Carl Stumpf, Alexius Meinong, Sigmund Freud, Kazimierz Twardowski. De asemenea, gândirea sa l-a influențat și pe Martin Heidegger.

Opere principale[modificare | modificare sursă]

Opere principale:

  • Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel (1862), ed. Humanitas, 2003
  • Psihologia din punct de vedere empiric (1874)
  • Despre întemeierea cunoașterii etice (1889)
  • Aristotel și concepția sa despre lume (1911)
  • Adevăr și evidență (1930)
  • Doctrina categoriilor (1933)
  • Psihologia descriptivă (1982)

Despre Franz Brentano[modificare | modificare sursă]

  • „Fără Brentano nu aș fi scris un rând de filozofie.“

(Edmund Husserl, scrisoare către Maria Bruck)

  • „Stimate domnule Richardson! Una dintre întrebările scrisorii dumneavoastră este următoarea: «Cum trebuie de fapt înțeleasă prima dumneavoastră experiență legată de întrebarea privitoare la ființă la Brentano?» – Vă referiți probabil la faptul că prima scriere filozofică pe care am aprofundat-o constant începând din 1907 a fost disertația "Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel" (1862). Pe pagina de titlu a acestei scrieri se afla următoarea expresie aristotelică: to on legetai pollahos. Traduc: «ființarea se manifestă într-un mod multiplu (în ființa ei)». În această expresie se ascunde întrebarea care mi-a determinat drumul gândirii: care este determinația simplă și unitară a ființei care domină toate semnificațiile ei multiple? Ce înseamnă a fi?“

(Martin Heidegger, scrisoare către Richardson, 1963)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


  1. ^ „Franz Brentano”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e Q107648778[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Брентано Франц, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ LIBRIS, , accesat în  
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)